Scoala de altadata

           O informatie de ultima ora m-a determinat sa scriu acest articol. Daca bacalaureatul s-ar da astazi, numai 2 elevi din tara ar lua nota 10.De ce?.

Voi incerca sa dau un raspuns. Îmi voi spune parerea  prin   antiteza cu perioada in care am invatat eu si modul in care se face scoala astazi. Am mers la scoala in perioada in care comunistii isi consolidau puterea. Printre  prioritatile lor  invatatura era determinanta. Îmi amintesc prima zi de scoala. Aveam 6 ani. Era in 1957. În acea zi mama mi-a dat voie sa incalt teneşii. Am intrat in clasă, o sala mare cu ferestre inalte, intr-un colt era o soba tip "godin", langa sobă tabla, pe pereţi tronau pozele unor bărbaţi, mai târziu aveam sa aflu cine erau (Gh.Gherghiu Dej, Chivu Stoica, V.I.Lenin, Karl Marx, Fredirich Engels), duşumeaua era spălată cu motorină, din aceasta cauza seara mergeam acasa cu talpile negre. Tenesii i-am purtat in prima zi, apoi am mers descult.Nu exista curent electric, se invata la lumina lampilor cu petrol lampant. Priveam invatatorii si profesorii ca pe dumnezei, erau fata de noi elevii, bine imbracati, aveau o vorbire aleasa si dragoste de meserie. Cand un copil(elev)facea o trasnaie ori lua nota mica, a doua zi trebuia sa se prezinte cu parintii la scoala si spun din suflet, ca unul care am trecut prin astfel de momente ,ca nu era tocmai placut.

Profesorul aducea la cunostinta parintilor motivul pentru care au fost invitati, pedeapsa nu intarzia, era aplicata atunci , nu stiu daca era bine ori rau, dar avea rezultate.

          Imi amintesc ca in clasa a 5 –a, profesoara de limba romana mi-a dat nota 2 la “lecturi in afara clasei”pentru ca nu citisem “Punguta cu 2 bani”. Nu o citisem pentru ca nu aveam nici o carte in casa. Dupa ore  profesoara m-a luat la ea acasa si m-a lasat sa aleg din biblioteca ei, ce carte vreau sa citesc. În acel an au fost dese vizitele mele in casa profesoarei.Astfel am prins dragul de a citi (mai tarziu am facut o adevarata patima din a citi si a cumpara carti ).

         Un alt aspect determinant era uniforma scolara, trebuie copiii facuti sa inteleaga ca a fi elev este o mandrie si nu trebuie ascuns acest lucru. Am sa va spun din ce era formata o uniforma scolara la jumatatea anilor.'60. Pe cap era basca, apoi camasa  albastra, cravata bleu , si costumul bleumarin, de joi pana duminica trebuia camasa alba. Pe brat la baieti si in piept la fete era matricola (arata la ce scoala era elevul si ce numar matricol avea). Daca nu erai regulamentar imbracat, portarul nu-ti dadea voie in scoala, asta la liceu.

        Disciplina in timpul orelor de curs era tip cazona. Se putea auzi bazaitul  unei muste pe tavan. Profesorul preda, asculta, isi facea programul din timpul  orei ,fara a fi deranjat de vreun elev. Daca totusi se intampla ca vreunul sa fie mai vorbaret, era, fie scos la tabla pentru a fi ascultat, fie poftit afara din clasa si notat in catalog cu absenta nemotivata. Pentru absenţă elevul urma sa raspunda in fata parintilor

         In clasele 1-8 (am fost prima promotie cu 8 clase si ultima cu examen de absolvire), se intampla ca profesorul sa mai urecheze cate un elev daca nu isi facea tema ori nu invatase lectia. Dacă spuneai acasa  parintilor ce ti s-a intamplat, erai urecheat si de ei.

         Am fost crescuti in cultul fata de stradania profesorilor in invatarea elevilor  cu tot ce stiau. Daca  intalneam  un profesor  pe strada ori in alta parte, in afara orelor de curs, il salutam cu tot respectul. Profesorii nu permiteau elevilor nici un fel de apropiere ,relatiile noastre erau strict oficiale, in acest sens erau sustinuti de parinti.

          Parintii nostri nu mergeau la scoala pentru a certa profesorii, ca fiul, fiica lor, a luat nota mica, desi, stiau ei, ca merita mai mult. Ei colaborau cu profesorii pentru ca odrasla lor sa invete cu adevarat carte,sigur ca erau si elevi slabi la invatatura, atat ii ducea capul, atata stiau. Dar in general se invata carte, se punea un mare accent pe lecturile in afara  clasei, pe dezvoltarea capacitatii de a putea sustine o discutie,de a putea comunica, de a se integra in societate. Si astazi imi amintesc cu emotie de fostii mei profesori carora le multumesc pentru tot ce m-au invatat.Nu stiu daca a fost cea mai buna metoda.

           Asta a fost atunci, despre ce este astazi, eu stiu mai putin, de aceea nu ma pronunt, daca cineva citeste aceasta postare sa analizeze  Pot fi greseli in modul de prezentare al elevilor la scoala , in relatiile dintre elevi si profesori ,dintre parinti si profesori, dintre copii si parinti. Analizati-le!