duminică, 28 septembrie 2014

O nouă revoluţie

        Peste o lună de zile avem alegeri prezidenţiale. Nimic nou, candidaţii provin din partide prăfuite de timp şi fapte, deşi sunt mulţi ca număr, oferta e slabă calitativ. Partidele sunt aceleaşi de 20 de ani, membrii lor, cu mici excepţii, au trecut pe la toate aceste formaţiuni politice, au făcut popas în anumite partide în funcţie de interes, de bani. În clipa în care societatea se va hotărî să dea un bobârnac acestor prăduitori de bani publici, se va găsi şi un lider care să conducă România pentru interesele ei şi ale cetăţenilor acestei Ţări.
Pentru aceasta va trebui ca noi cetăţenii votanţi să ne eliberăm de metehnele vechi, numite nepăsare, indolenţă şi insolenţă. Să lăsăm la o parte sintagmele, „merge şi aşa”, „nu mă interesează cine conduce ţara”, „toţi sunt nişte hoţi”, „nu merg la vot, oricum se aleg între ei”.Nepăsarea noastră şi hoţia lor amestecată cu cinism, au dus la distrugerea acestei ţări.
       Trebuie să pornim de undeva, tot timpul ne lamentăm că sunt pensiile mici, că salariile sunt insuficiente, că patronul îmi dă minimul pe economie, că serviciile medicale sunt la pământ, că organele de anchetă acţionează discreţionar, că la şcoală elevii nu învaţă, că dosarele depuse pentru accesare de fonduri europene nu sunt primite până nu dai ceva funcţionarului, etc.,etc.
Să vedem întâi cum ne comportăm noi ca indivizi, apoi vom vedea şi comportamentul societăţii în ansamblu. Eşti fumător, vrei să aprinzi o ţigară, nu ai brichetă, aprinzi un chibrit, restul nears îl arunci pe jos, era rămas puţin din el, doar nu era să îl ţi în mână până la primul coş de gunoi. Termini ţigara de fumat, visător arunci chiştocul pe jos, era un mic chiştoc, doar nu era să-l duci până la coşul de gunoi care se întâmpla să fie şi cam departe. A, uite chioşc stradal care vinde produse de patiserie, comanzi un pateu, vânzătoarea îl ambalează în câteva şerveţele, plus încă două pentru şters pe mâini, toate puse într-o punguţă de plastic nedegradabilă. Mănânci cu poftă pateul, te ştergi pe mâini, toate şerveţelele le pui în punguţa de plastic, cum nu este nimeni lângă tine, le mototoleşti şi le laşi să cadă uşor pe lângă tine, ori le arunci pe spaţiul verde. Poate dacă erau coşurile de gunoi mult mai aproape unul de celălalt, aceste deşeuri ar fi ajuns în coş, poate. Dar dacă venea unul cu chitanţierul şi îţi dădea amendă pentru faptul că ai aruncat propriile tale deşeuri pe jos, nu era mai sigură îndreptarea, altă dată căutai coşul cu mai multă atenţie.
        Un alt exemplu, mergi cu dosarul pentru accesare de fonduri europene, funcţionarul care trebuie să se ocupe de caz îţi dă de înţeles că trebuie să contribui cu ceva la prosperitatea lui, ce faci, îi dai, ori anunţi organele de anchetă, pentru a i se face un flagrant? Corect este, să i se facă flagrantul ,pentru a putea fi îndepărtat de acolo, numai aşa vom începe să avem o bună societate. Dându-i bani, să nu-i faci rău, faci rău altora şi ţie, iar societatea nu va putea ieşi din mocirlă.
       Problema cea mai mare este caracatiţa formată între primari, consilieri, preşedinţi de consilii judeţene, prefecţi, miniştrii cu toţi subalternii lor.
Ca cetăţeni putem interveni şi în aceste locuri cu sesizări, pentru anumite lucruri prost făcute. Spre exemplu s-a asfaltat o stradă, după un an a început să apară gropi, sigur că materialul din care a fost turnat asfaltul a fost de proastă calitate, ce facem, mergem pe lozinca „ce mă bag eu”, ori sesizam organele în drept? Ce spun eu e delaţiune, ori atitudine de cetăţean responsabil? Îi lăsăm să fure mai departe privindu-i cu nepăsare, cu invidie câteodată, ori luăm atitudine, ţinând cont că ei fură din banii nostri?
Când nu ne vom mai lăsa prostiţi de o tagmă de bandiţi, ce îşi zic politicieni, atunci România va începe să meargă pe drumul cel bun. Noi ne lăsăm orbiţi , deşi vedem foarte bine că, politicienii în campania electorală pupă copiii, iar între campanii le fură acadele de la gură.
      Cum dracu am putut împrumuta tot ce e rău de la americani, olandezi etc., adică droguri, pedofilie, prostituţie, coca-cola, iar disciplina, ordinea, respectul faţă de lege,nu.
A venit momentul ca cetăţenii să se implice mai mult în actele de decizie ale guvernanţilor, avem câteva pârghii nefolosite : unu, pichetarea birourilor parlamentare din teritoriu, atunci când parlamentarul nu îşi face datoria, ori a fost găsit cu matrapazlâcuri, iar parlamentarii nu îi ridică imunitatea, astfel îl putem noi determina să demisioneze; doi, manifestaţii în faţa guvernului, ori de câte ori, se iau decizii împotriva intereselor statului.  Cei ce vor citi acest articol sunt sigur că vor veni cu mai multe înbunătăţiri. Începând să procedăm aşa, sunt sigur că vor apare şi lideri care să conducă ţara pentru interesele României. Trebuie ca educaţia copiilor să înceapă din familie, „cei 7 ani de acasă” să reînceapă a se vedea, apoi şcoala împreună cu familia să desăvârşească educaţia copiilor.Numai aşa vom putea avea o ţară curată şi cu respectul pentru lege.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Femeia pierdută. Cap X

  -Să revenim la Năuc, stai să gust din ceașca cu țuică și să rup din foaia asta de varză, Năuc a stat tot timpul în cârciumă ori a mai fost...