joi, 18 decembrie 2014

Adio Băsescu, a venit Iohannis

      Duminică, va fi ziua cînd în sfârşit, vom putea spune adio domnului Preşedinte demis încă din vara lui 2012 şi rămas din motive oculte încă 2 ani la Cotroceni. Aşadar, duminică 21 decembrie Preşedintele Băsescu va pleca, iar Preşedintele Iohannis se va instala la Cotroceni.
      După 10 ani de luptă cu poporul, ce s-a încăpăţânat de fiecare dată să-l apere, ori să-l voteze , după caz, a venit timpul să plece. Plecarea domniei sale este una datorată terminării mandatului şi nu vreunei acţiuni a Parlamentului. Băsescu este mintea cea mai combinativă, cea mai josnică, cea mai conflictuală, este omul pe care îl interesează numai binele lui şi al familiei, oricine este din afara casei, este bun de executat , dacă prin asta el are de câştigat. Şi-a demonstrat răutatea şi despotismul de-alungul celor 10 ani de mandat. Cele două suspendări demonstrează faptul că şi-a exercitat mandatul pe muchie de cuţit, făcând echilibristică pe Constituţie, nu de puţine ori încălcând-o. Poporul, datorită unei proaste informaţii transimisă de cei care l-au suspendat, l-a salvat de demitere în 2007. În 2012, Băsescu a fost scăpat de la demitere de forţele de ocupaţie străine, atunci s-a văzut clar că România are statut de colonie, deşi 7,4 milioane de cetăţeni i-au spus clar să plece, Barroso şi Merkel au hotărât să rămână.
     Băsescu a fost în aceşti 10 ani histrionic şi versatil, a plâns la nevoie, a hăhăit când i-a fost bine, a înjurat ziariştii, a înjurat politicienii, ajungând ca în ultimii ani să atingă paranoia prin ieşirile la oră fixă pentru a ne oferi lecţii de strategie militară, diplomaţie, ori economie. Domnia sa se consideră un super erou al acestei ţări, ne demonstrează de fiecare dată când iese în public că, el deţine rolul suprem în independenţa justiţiei, este garantul acestei libertăţi, pentru aceasta neuitând în ieşirile televizate să urecheze judecătorii, ori procurorii când consideră el că aceştia greşesc; în acest fel fiind singurul om ce se situează deasupra legii. Deasemeni a avut grijă să-şi asigure o superimunitate, pentru a putea fi ferit de eventualele infracţiuni comise în timpul mandatelor.  Despre modul în care Preşedintele Băsescu şi-a exercitat mandatul vor scrie istoricii, psihologii şi psihiatrii. Fiecare va analiza din prizma meseriei lui. Băsescu s-a simţit în aceşti ani cât a fost la Cotroceni precum peştele pe uscat, prerogativele de Preşedinte fiind prea puţine faţă de potenţialul lui, deaceea de multe ori a forţat Constituţia situându-se în afara ei.  Singura perioadă în care a simţit cu adevărat puterea, perioadă pe care a trăit-o orgasmic, mai ales în mai 2010, a fost perioada când formal era Prim Ministru Emil Boc, atunci Băsescu a fost cu adevărat stăpânul acestei ţări. Momentul în care Băsescu din calitatea sa de Preşedinte al României a anunţat tăierea salariilor şi pensiilor, a fost momentul apogeului său despotic, a fost momentul când s-a considerat un Dumnezeu, când datorită voinţei lui unii oameni puteau trăi, iar alţii muri. Băsescu în toţi aceşti ani cât a fost la putere, a fost Preşedintele familiei şi a celor care au servit întereselor sale, în momentul în care cineva s-a abătut de la ordinele transmise de el, au fost îndepărtaţi imediat, vezi anunţul de despărţire de PDL.
   Băsescu a fost cel care a făcut agenda politică, a dat temele de dezbatere de la televiziuni, a umbrit tot ce îi era defavorabil, a ştiut să coordoneze toţi factorii de răspundere să lucreze în favoarea lui. Băsescu rămâne în istorie ca un personaj controversat, poziţionat împotriva poporului, cu toate acestea, acum la final de mandat, în ciuda tuturor relelor făcute, încă se mai bucură de încrederea unei părţi din electorat. Este un paradox această încredere a populaţie, cum de altfel un paradox a fost întreaga lui activitate din cele două mandate.
Pe 21 decembrie Băsescu va pleca de la Cotroceni, dar tot el va face agenda politică a televiziunilor. Prin muţenia lui Iohannis, dinspre Preşedinţie va rămâne un culoar liber , acest culoar îl va ocupa Băsescu.
    După 10 ani când la Cotroceni a existat un Preşedinte volubil, care se excita auzindu-se vorbind, vom avea un Preşedinte tăcut spre mut, un Preşedinte care va vorbi tăcând, poate că aşa este mai bine. Vom avea o nouă experienţă, experienţa Preşedintelui cititor de promter, sper să fie un bun Preşedinte, să nu avem ghinion.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Femeia pierdută. Cap X

  -Să revenim la Năuc, stai să gust din ceașca cu țuică și să rup din foaia asta de varză, Năuc a stat tot timpul în cârciumă ori a mai fost...