Totalul afișărilor de pagină

vineri, 27 februarie 2015

Banii negrii, economia subterană şi inspectorii Antifraudă

      Până pe la 40 şi ceva de ani habar nu aveam că sunt bani albi şi negri, în hulita societate comunistă nu auzisem de asemenea bani. După revoluţie, odată cu apariţia privatizărilor, a investitorilor, a început să se vorbească despre începutul unei economii subterane. Alt termen necunoscut pentru mine, dar se pare că şi pentru reprezentanţii ministerului de Finanţe, însărcinaţi cu rezolvarea acestui flagel. De 20 de ani aud de faptul că cea mai mare parte din banii ce ar trebui să ajungă în bugetul statului, se află în economia subterană. Ei şi, de ce nu-i scoate inspectorii Antifraudă la suprafaţă? Cât de adânc sunt în subteran aceste societăţi? E greu să se sape pentru a se ajunge la ele? Nu cred că este atât de greu, mai repede sunt tentat să cred că nu se doreşte scoaterea la lumină a acestei economii. De aici s-au alimentat buzunarele multor politicieni, buzunarele multor partide. Dacă nu ar exista aceste firme evazioniste, de unde se luau banii despre care se tot face vorbire în aceste zile, sper şi în cele viitoare, pe la DNA şi pe televiziuni?
     Dacă se dorea cu adevărat stoparea, sau cel puţin reducerea, actului evazionist, se putea. Era suficient să vezi casa şi maşina cu care se deplasează un patron de firmă, pentru ca mai apoi să urmăreşti bilanţurile contabile pentru a vedea ce profit raportează anual. De aici, aşa în mare se putea oglindi dacă se evazionează, ori nu. După care se putea trece la o analiză atenta a actelor contabile. Se pot face filtre, controale inopinante, în sfârşit, sunt destule metode, nu le enumăr eu pe toate acum, mai ales că nici nu le cunosc. Sunt oameni pregătiţi să facă asemenea muncă. FISCUL la noi încă nu a ajuns o sperietoare, va trebui ca organele abilitate să acţioneze hotărât pentru a scoate aceste activităţi la suprafaţă. Pentru ca rezultatele să fie bune, chiar foarte bune, va trebui ca şi legislaţia fiscală să fie ceva mai relaxantă, pentru ca şi patronului de firmă să îi rămână ceva, altfel vom merge din tun în tun, fără să recuperăm ceva din aceşti bani negrii.
Existenţa acestor bani proveniţi din evaziune fiscală, naşte adevărate bande pentru, spălarea şi introducerea în circuit a banilor. Ascult cu stupoare cum, prin ministere, sedii de partide, erau aduşi saci întregi cu bani proveniţi din evaziune, în aceste condiţii economia subterană în loc să se dilueze, ea s-a consolidat. Banii negrii au putut fi duşi şi plimbaţi prin diferite conturi devenind bani curaţi, la vedere. Mafia italiană ar putea veni să ia lecţii de modul de a evaziona statul. Când „mantaua domnească este din piei de oaie, atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie”, spunea marele fabulist Grigore Alexandrescu în fabula „Lupul Moralist”.   Am avut şi noi până de curând pe „tron”un asemenea lup moralist. Seară de seară ne ţinea predici despre modul în care fură unii, alţii, dar niciodată nu ne vorbea despre el, deşi se vedea de la o poştă „mantaua domnească” care era din piei de oaie.
      Într-un stat ca România în care, de dimineaţă până seară, Preşedinele ales al Ţării şi Primul Ministru al aceleaşi Ţări nu fac altceva decât să se certe aruncându-şi cele mai grele cuvinte, din care nu lipseau expreşiile :”eşti profund corupt, ba tu ai furat flota şi ocroteşti penali din PDL, eşti un pisic, etc.,etc. O Ţară cu asemenea vârfuri de putere nu putea da semnale serioase nici instituţiilor interne pentru a avea o activitate profitabilă, nici partenerilor externi pentru a avea credibilitate.
      După alegerile din noiembri 2014, la vârful statului s-a aşternut liniştea, ăsta poate fi un semnal bun pentru ca toate instituţiile să meargă cu motoarele turate. Procuratura, văd că a început să-şi încordeze muşchii, deşi cam uită să aplice sechestrele asiguratorii şi să întocmească un inventar minuţios cu averile mobile şi imobile ale învinuiţilor. ANAF-ul, prin structurile sale, trebuie să înceapă o adevărată ofensivă împotriva evaziunii şi evazioniştilor. Este o activitate pe care o poate duce la bun sfârşit, mai ales că ei şi-au dorit această muncă .Sper că nu au făcut-o pentru stipendii şi diferite avantaje. În primul rând trebuie eliminată corupţia din interiorul instituţiei, dacă există, am mari temeri că mulţi inspectori sunt complici ai evazioniştilor, aceştia trebuie să dispară din sistem pentru, a lăsa cale liberă celor ce vor cu adevărat să facă ordine într-un sistem corupt, lupta nu va fi uşoară, dar sper să fie eficientă, iar despre economia subterană să vorbim la trecut. Nu va fi eradicat fenomenul corupţiei, dar aceste acte de evaziune să fie unele izolate şi nu de masă ca acum.
Dacă legislaţia nu este suficientă, parlamentul să facă legi. Cred totuşi că nu de legi este vorba, ci de voinţă, de lipsa dorinţei de a se implica într-o muncă laborioasă şi de durată.
    Suntem în Ţara lui „merge şi aşa”, când vom reuşi să alungăm acest slogan, multe se vor mişca, până atunci ne văităm precum precupeţele la piaţă.

Un comentariu:

  1. Existenţa acestor bani proveniţi din evaziune fiscală, naşte adevărate bande pentru, spălarea şi introducerea în circuit a banilor. Ascult cu stupoare cum, prin ministere, sedii de partide, erau aduşi saci întregi cu bani proveniţi din evaziune, în aceste condiţii economia subterană în loc să se dilueze, ea s-a consolidat. Banii negrii au putut fi duşi şi plimbaţi prin diferite conturi devenind bani curaţi, la vedere. Mafia italiană ar putea veni să ia lecţii de modul de a evaziona statul.

    RăspundețiȘtergere