Discurs în Parlament

    Parlamentul României, şedinţa a celor două camere reunite, tema dezbaterilor, epidemia de „guşită. Această boală atipică se manifestă prin umflarea guşei în partea interioară a gâtului. Este o boală cauzată de atingerea unor sume mari de bani negri, bani murdari plini de microbi iliciţi. Acest flagel tinde să cuprindă, pe lângă oamenii de afaceri, clasa politică în ansamblul său şi membrii parlamentului. Din această cauză s-a luat hotărârea de a se dezbate, în mod foarte serios cum poate fi oprit acest flagel. Pentru aceasta, Preşedintele de şedinţă a dat cuvântul specialistului în tratamente atipice. Domnul Guşătescu, acesta e numele specialistului, a început discursul pe un ton conciliant şi înţelegător :

         Domnilor colegi,

Voi începe cuvântul meu prin a adresa colegilor noştri, atinşi de acestă nemiloasă boală, toată compasiunea.

Domnilor colegi, de-a lungul istorie au existat trei tipuri de poliţie care, prin acţiunile lor au avut, conform propriilor declaraţii, un rol tămăduitor asupra populaţiei. Poliţia inchizitorială, trata vrăjitoria şi erezia, Gestapoul german, purifica germanii, alegând dintre ei numai pe cei de rasă ariană şi mai nou DNA-ul nostru care tratează această boală neplăcută, jenantă, numită popular „guşită”.

     Despre ce este vorba în esenţă? Cei atinşi de această epidemie sunt chemaţi la medic, care, în cazul nostru este un procuror, iar acesta îi ajută să „verse guşa”, ori „să dea în gât”, să pârască, ori „să-i prăduiască”, pe cei care fuseseră tovarăşi lor în acţiunea de jefuire a ţării.

Mulţumiţi de felul în care au fost trataţi şi de cum se simt acum cu guşa goală, acceptă invitaţia procurorilor de a rămâne, ca semn de prietenie, oaspeţi în arestul poliţiei, bineînţeles pe cheltuiala statului. Alţii, după caz, sunt „îngrijiţi în ambulatoriu cu mare atenţie de către poliţie.

Este posibil ca tratamentul să facă bine pacientului, numai că, răspândeşte microbii bolii spre cei prăduiţi de el. Astfel, se vindecă unul de guşită şi se îmbolnăvesc alţi oameni. Cum putem rezolva acest adevărat flagel?

       Domnilor colegi,

Ne aflăm într-un moment istoric, un moment de cotitură pentru societatea noastră prezentă şi viitoare. Trebuie să punem umărul cu toţii pentru însănătoşirea morală a statului nostru, flagelul ce a cuprins România tinde să prindă rădăcini, suntem chemaţi pentru a găsi soluţiile cele mai bune pentru a stopa această epidemie. De aceea m-am gândit că ,primul obiectiv pe care trebuie să-l aplicăm, va fi acela de a acoperi pe aceea dintre noi care au fost atinşi de acest microb puternic. Medicii-procurori nu reuşesc să stopeze flagelul, ei umblă cu unelte nesterilizate şi în loc să lecuiască pacientul aflat în tratament, mai îmbolnăvesc alte persoane, prin „stropii” aruncaţi de cel ce „varsă guşa” pe masa procurorilor.

     Faţă de cele arătate mai sus şi pentru a nu ne molipsi şi noi de această boală, propun ca eventualii parlamentari, atinşi de maladie, ce urmează a fi chemaţi la DNA, să nu fie lăsaţi pe mâinile acestor aşa zişi doctori. În consecinţă nu vom încuviinţa ridicarea imunităţii pentru cererile făcute de aceste organe. Numai aşa vom putea păstra un Parlament sănătos, virtuos şi iubitor de bani negri.

Trebuie ca domnia DNA să înceteze, să se instaleze din nou toleranţă, indulgenţa şi indolenţa. Vom lupta din răsputeri împotriva insolenţei acestui grup de chirurgi formaţi ad-hoc, numiţi procurori ai DNA.

Vreau să vă spun dragi colegi că vin vremuri grele pentru noi cei ce am fost obişnuiţi să facem un trafic de influienţă, o lege pentru a ajuta nişte amici, ori alte lucruri la marginea, ori călcând Constituţia. Este inutil să vă spun că ar trebui să ne punem la adăpost averile, să ne protejăm copiii, mamele, surorile, soţii, ori soţiile, pe toţi cei pe care i-am folosit în activităţile noastre extraparlamentare. Pe de altă parte, parlamentarii ar trebui să aibă un statut special şi oricând ,să îşi poată negocia libertatea. Ce înseamnă asta iubiţi colegi, cum s-a ajuns ca puşcăriile să fie pline de senatori, deputaţi, miniştrii şi secretari de stat? Unde este respectul pentru demnitari? Cineva mormăie în banca independenţilor şi mă întreabă, unde este demnitatea noastră? Cum să ai demnitate cu 1000 de euro pe lună? Demnitatea apare de la câteva milioane în sus, am văzut cu câtă demnitate şi măreţie se plimbau milionarii înainte de a ajunge în puşcărie. Acum fie sunt bolnavi, fie scriu nişte nenorocite de cărţi pe care nimeni nu le va deschide, fie cerşesc milă pe la uşa Cotroceniului. Cum să ai demnitate cu burta goală? Cine face legile în ţara noastră? Noi le facem şi vom merge până acolo încât, dacă este cazul, vom desfiinţa această procuratură numită DNA.

      Până la urmă cine a dat viată acestei instituţii, noi, noi am pus bazele DNA, noi am fost aceia care am semnat actul de naştere al DNA, ei bine domnilor, tot noi vom putea semna şi actele de deces ale acestei Direcţii incomode. Am trăit în linişte până acum, tovărăşia noastră era transpartinică, nu conta cine era la putere, noi ne puteam face treburile nestingheriţi, nu ne deranjam unii pe ceilalţi, nu conta culoarea politică, conta culoarea banilor. Nu se îmbolnăvea nimeni de boli din acestea ruşinoase, sigur, mai era o gripă, o amendă, o tragere de urechi, atât. Păi acum nu contează că ai fost Prim Ministru, Preşedinte, Ministru, Parlamentar, de ceilalţi mai mici nici nu mai vorbesc, eşti chemat la DNA, tinut câteva ore şi dintr-o dată simţi că ţi se umflă guşa. Nu ştiu ce metode au ăştia de la Procuratură de se molipsesc oamenii de această nenorocită boală. E mult până se îmbolnăveşte unul, apoi când varsă guşa, stropii lui îmbolnăveşte pe alţii şi tot aşa.

     Fraţilor, trebuie să facem ceva, ori luptăm până pierdem şi ultimul leuţ furat, ori mergem la ăia, vărsăm guşa şi aşa poate ne mai rămâne şi nouă ceva.

       Dracu să ne ajute că Dumnezeu nu mai poate!