duminică, 30 august 2015

România mai este independentă, dar justiţia?

      
Suntem un stat liber? Suntem un stat administrat civil? Cei pe care noi îi vedem în fruntea Ţării, sunt cu adevărat conducătorii noştri? Drumul pe care mergem este real, sau indus? Plecăm de acasă pentru un anumit lucru, pentru că aşa dorim, sau aşa ne este sugerat mental? Până unde merge manipularea? Ce este real în jurul nostru?
       Sunt o parte din întrebările ce frământă poporul. Nu ştiu dacă suntem un stat liber, administrat civil şi la vedere. Am de multe ori senzaţia că trăiesc un coşmar, că sunt într-un vis din care nu mă pot trezi.  Văd o mulţime de hiene care mă atacă, mă zbat, asud, strig şi din gâtul meu sunetele ies ca nişte mugete, nimeni nu mă apără, în jurul meu sunt oameni care privesc cu bucurie cum voi fi sfâşiat de hiene. Se vede bucuria animalică pe feţele lor, sunt gata să mă sfâşie odată cu fiarele sălbatice, dorinţa de sânge e mare, strigă demenţial pentru a agita animalele, pentru o clipă cred că mă aflu în arenele romane. Hienele se apropie tot mai mult, mulţimea e-n delir, reuşesc cu ultimele forţe să mă târăsc câţiva paşi, fiarele sar pe mine, una mă prinde de mână, mă strânge puternic, oasele pârâie, durerea e groaznică, simt cum sunt smucit cu violenţă, aud o voce : „trezeşte-te”. Lângă mine soţia îmi şterge sudoarea de pe faţă. Sunt treaz şi bucuros că am scăpat din ghearele acelor fiare sălbatice şi a acelor oameni transformaţi în animale. Beau o gură de apă, închid ochii şi rememorez visul, a fost un vis, ori o trăire mentală a neputinţei, a lipsei de apărare în faţa unor forţe din ce în ce mai puternice şi mai dictatoriale.
       Cine ne conduce, Guvernul, Preşedinţia , Parlamentul, ori Procuratura şi serviciile secrete? Ori toate la un loc primesc ordine din exterior şi în funcţie de „sfaturile” primite, transmit spre popor ce se vrea să facem.
Justiţia, o Ţară fără justiţie independentă nu este o Ţară democrată. Corect. Dar independenţa justiţiei nu înseamnă dictatura ei. O hotărâre judecătorească rămasă definitivă trebuie să fie executorie pentru toată suflarea românească, chiar şi pentru cei mai înalţi demnitari din justiţie, ori din conducerea Ţării. Nu ştiu cât de mult serviciile secrete sunt prinse în caruselul justiţiei, asta nu este bine, pentru că un judecător poate avea dublă comandă şi atunci sentinţa lui ar putea fi alterată.
Partidele politice au doi stăpâni: puterea şi banul. Atâta timp cât vin banii, nu îi interesează de unde vin indicaţiile. Aud mereu expresii spuse de oameni politici de genul: „aţi întrebat UE, FMI, sau ce va zice ambasada SUA?” Suntem un stat independent? Avem guvernul nostru, sau este unul marionetă? Preşedintele a fost ales de românii, ori „agenturile străine” au avut un mare amestec? Politica României se face la Bucureşti, ori la Bruxelles, Berlin, Londra, sau Washington?
Este o mizerie faptul că se tot vorbeşte de transparenţă, iar aici, unde se hotărăşte soarta noastră a românilor, se face o politică pe sub mână. Dacă numai suntem independenţi, cei care ne-au transformat în colonie să-şi asume acest lucru. Să ne integreze în statul lor, să devenim cetăţenii lor cu drepturi egale.
       Nu putem vorbi la nesfârşit de faptul că suntem un stat independent şi un copil începe să vadă că noi suntem de fapt o colonie. A început să sosească gunoaiele din Europa şi să fie depozitate la noi, alimentele aduse din UE şi comercializate pe piaţa noastră sunt de calitate îndoielnică, soldaţii noştri mor în războaie care nu sunt ale noastre, industria noastră a fost distrusă, drumurile distruse, calea ferată distrusă. Dacă în aceste condiţii în care am ajuns am fost conduşi de români şi am ajuns în această stare prin măsurile luate de ei, fără amestec străin, este foarte grav. La fel de grav este şi dacă au primit ordine din afară.
Se tot vorbeşte despre judecarea comunismului, hai mai întâi să-i judecăm pe cei care au distrus tot ce a fost făcut în perioada comunistă, apoi vom judeca şi pe ceilalţi.
      Văd că se împart bani cu nemiluita, apar fel de fel de ONG-uri, Institute, Academii, nu e bine domn'guvern, împletiţi coşuri, faceţi străzi, şosele, case, astea vă aduc prosperitate. Banii indiferent cât sunt de mulţi se vor termina, aveţi grijă, poporul iartă odată, a doua oară nu se ştie.
Un lider politic vorbea în piată unei mulţimi de oameni, le promitea câte-n lună şi stele, oamenii erau în delir, aplaudau şi tropăiau, bucuroşi de promisiunile liderului politic. Pe deasupra mulţimii nişte păsărele dansau şi se jucau, parcă bucuroase în zborul lor de bucuria oamenilor. La un moment dat, o păsărică se scapă pe chelia liderului politic, acesta scoate batista, se şterge, apoi privind în sus spre cârdul de păsărele, cu un zâmbet abia schiţat în colţul gurii îşi spuse : „a avut dreptate păsărica, asta vor primii toţi”.
Mulţumesc pentru poză : causes.com

2 comentarii:

  1. Partidele politice au doi stăpâni: puterea şi banul. Atâta timp cât vin banii, nu îi interesează de unde vin indicaţiile. Aud mereu expresii spuse de oameni politici de genul: „aţi întrebat UE, FMI, sau ce va zice ambasada SUA?” Suntem un stat independent? Avem guvernul nostru, sau este unul marionetă? Preşedintele a fost ales de românii, ori „agenturile străine” au avut un mare amestec? Politica României se face la Bucureşti, ori la Bruxelles, Berlin, Londra, sau Washington?
    Este o mizerie faptul că se tot vorbeşte de transparenţă, iar aici, unde se hotărăşte soarta noastră a românilor, se face o politică pe sub mână. Dacă numai suntem independenţii, cei care ne-au

    RăspundețiȘtergere
  2. O analiza pertinenta si la obiect! "Licuricii' dicteaza in toate domeniile, iar politicile lor converg inspre depopularea acestui teritoriu, pentru a fi dezmembrat si alipit vecinilor, exceptie fiind partea sudica, ocupata in viitor de evrei.

    RăspundețiȘtergere

Femeia pierdută. Cap X

  -Să revenim la Năuc, stai să gust din ceașca cu țuică și să rup din foaia asta de varză, Năuc a stat tot timpul în cârciumă ori a mai fost...