Totalul afișărilor de pagină

duminică, 10 aprilie 2016

Istoria așa cuma fost. Primăvara de la Praga


     Ion Irimia în acea dimineața venise agale de acasă, intrase pe poarta șantierului cu mândrie în suflet, era prima construcție în regim de șantier pe care o luase de la zero și acum era gata, dată la cheie. A inspectat toate locurile, parte pentru a se bucura de halele noii uzine construite de mâinile lor, parte pentru a vede dacă nu cumva au mai rămas lucruri din inventarul lor, al șantierului. Totul era bine. După inspecție, cu mâinile în buzunare, fluierând fals o arie, se îndreptă spre biroul inginerului Octavian Popescu. Cum l-a văzut inginerul, s-a uitat în ochii lui, Ion era calm, nu înțelegea de ce Tavi era agitat.
-Nu știi nimic?
-Nu, ce ar trebui să știu?
-Azi noapte trupele Țărilor Tratatului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia.
-Și armata noastră? Ion a devenit dintr-o dată serios, a înțeles că problema este gravă.
-În afară de România, toți au fost, URSS, Germania Democrată, Polonia, Bulgaria, Ungaria.
Se spune că au intrat în Cehoslovacia peste 7000 de tancuri rusești, iar soldați ar fi între 200.000 și 600.000. Populația nu a opus rezistență, în schimb a refuzat să ofere apă și hrană soldaților invadatori.
Alexander Dupcek prim secretarul Partidului  Comunist Cehoslovac și Președintele Țării, a fost arestat împreună cu susținătorii săi din Comitetul Central.
-Românii de ce nu au mers? Ion era nedumerit, nu înțelegea cum de un stat comunist să fie invadat de alte state surori. Știa că Dupcek în scurta perioadă cât fusese Președinte al țării și liderul Partidului Comunist din Cehoslavacia făcuse câteva reforme. Slăbise hățurile presei, urma să fie înființate mai multe partide. Recunoscuse religiile greco-catolică și bizantină, etc.
-Ceaușescu e prieten cu Dupcek, nu a acceptat să intervină cu forța armată într-o țară, fie ea și comunistă. Am înțeles că astăzi va fi un mare miting în capitală, aici va vorbi tovarășul Ceaușescu. Nu prea îi are la ficat pe ruși. Nu vrea să i se dicteze de la Moscova ce să facă. Ioane, rușii hotărâseră ca noi să rămânem un stat agrar, industria să fie făcută de alte state cu experiență în domeniu. Nici Gheorghiu Dej, dar mai ales Ceaușescu nu au fost de acord cu acest lucru. Uite, vezi și tu câte șantiere sunt. Unele construiesc blocuri pentru viitorii muncitori care vor sosi de prin satele patriei, alte șantiere construiesc uzinele unde vor lucra viitorii muncitori. Cehoslovacia s-a abătut de la linia directoare a comunismului, dictat de Brejnev de la Moscova. Acum vor plăti. Mă bucur că românii nu au luat parte la acest eveniment neplăcut.
Hai să vedem ce mai avem de făcut aici, apoi mergem acasă.Va venii un tractor să remorcheze rulota, să așezăm bine fișetele pentru a nu se răsturna. Cei doi bărbați au culcat fișetele pe podeaua rulotei,apoi au ieșit, inginerul a pus lacătul pe ușă.
-Ioane, uite o cheie, dacă eu nu voi veni dimineață, să ai cu ce să descui. Mergi acasă, pornește televizorul să urmărim evenimentele. Eu dau pe la sediu, văd ce se spune pe acolo, poate stau de vorbă și cu secretarul de partid, apoi iau femeile și venim la tine. Vezi că va veni și Zoie, am trimis-o mai devreme cu pontajul la salarizare.
-Bine tovarășe inginer. Tavi a aruncat o privire șăgalnică spre Ion după ce a auzit cum i s-a adresat. Cei doi s-au despărțit, urmând a se reîntâlni câteva ore mai tîrziu.
     Ajuns acasă, Ion s-a repezit direct la televizor, să audă veștile despre intervenția în Cehoslovacia. Primele vești au fost despre mitingul ce urma să se țină în București, oamenii muncii deja începuseră să sosească . În Piața Palatului, în fața clădirii Comitetului Central, sosiseră cca 100.000 de oameni. Ceaușescu după ce a avut o ședință a Prezidiului Permanet al PCR la ora 4,30 dimineața, a urmat ședința Comitetului Politic Executiv la ora 6, 30, aici s-a decis să aibă loc un miting, unde populația să-și manifeste susținerea față de hotărârile PCR.
     Din balconul Comitetului Central Nicolae Ceaușescu și-a început discursul, printre altele a spus : ”Pătrunderea trupelor celor cinci ţări socialiste în Cehoslovacia constitue o mare greşeală şi o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume. Urmează apoi respingerea justificării dată de sovietici pentru invazie: Este de neconceput [...] ca un stat socialist, că state socialiste să încalce libertatea şi independeta altui stat. Punctul principal al discursului este respingerea pretenţiilor de hegemonie ale sovieticilor: Problema alegerii căilor de construcţie socialistă este o problemă a fiecarui partid, a fiecărui stat, a ficarui popor. Nimeni nu se poate erija în sfătuitor, în îndrumător. Foarte interesantă este referirea pe care secretarul general o face la minorităţile naţionale, dorind să preîntâmpine orice complicaţii ulterioare: Noi, cu toţii, romani, maghiari, germani, oameni de toate naţionalităţile, avem acelaşi destin, aceeaşi năzuinţe: făurirea comunismului în patria noastră, şi suntem hotărâţi, într-o unitate deplină, să asigurăm înfăptuirea acestui ideal”.
Imediat agențiile de știri au preluat  și transmis pe flux mitingul și poziția Secretarului General al PCR.
-Ioane, spuse inginerul care intrase în cameră de câteva minute, se oprise în prag, ascultând cu sufletul la gură ce se întâmpla, Ioane, Nicolae Ceaușescu este un erou, de acum va crește, ușile occidentului i se vor deschide. Și-a făcut mulți prieteni în vest, dar și un mare dușman în est. Vom vedea ce se va întâmpla. Adu sticla cu țuică, vom bea un păhărel privind la televizor cum se făurește istoria. Femeile sunt afară, ne bârfesc pe noi și gătesc ceva de mâncare.
-Ce părere ai Tavi, despre ce se întâmplă? Ion era marcat de moment. Vedea pentru prima dată România altfel.
-Ioane, din câtă istorie știu, niciodată România, prin conducătorul ei, nu a luat o poziție atît de vehementă împotriva unui mare imperiu și a aliaților lui. Să nu uităm, că și noi facem parte din alianță, doar că de această dată nu am fost de acord cu modul în care URSS-ul și ceilalți au procedat. Luând apărarea Cehoslovaciei, România s-a apărat pe ea, de posibile asemenea atacuri. S-a împotrivit, pentru a nu transforma Trupele Tratatului de la Varșovia în jandarmul URSS-ului, pentru a pune stavilă și a trage un semnal de alarmă asupra unui asemenea pericol. Știi ce mi se pare curios? Dintre statele occidentale nici unul nu a condamnat vehement intervenția rusească în Cehoslovacia. Toate s-au rezumat la a transmite faptele așa cum au fost, fără o condamnare fermă.
De acum pe Ceaușescu nimic nu îl va mai putea opri. Occidentul avea nevoie de asemenea breșă în lagărul comunist. Îl vor curta pe Secretarul General al PCR, vor întinde covoarele să-l primească, prevăd un mare viitor acestui lider.
-Băieți, nu veniți la masă?
-Hai că avem musafiri.
- Cine o fi ? Știi ceva Tavi?
-Nu, hai afară și vom vedea.
Bărbații discutând și gesticulând aprins despre cele ce se petreceau în București, au ajuns la masa de sub dud. Masa era aranjată de sărbătoare. O față de masă nouă, din olandină albă,  strălucea, tacâmurile cele noi de inox dădeau un aer de sărbătoare. Cei doi nu au sesizat nimic, gândul lor era departe, acolo la Praga.
-Ioane, ăștia oricând pot intra și peste noi, bine a făcut Ceaușescu că a atras atenția lumii întregi asupra noastră. E ca o lovitură directă aplicată marelui urs de la răsărit.
-Dați-mi voie să vi-l prezint pe Cătălin, prietenul Sandei, Sofia era mândră de rolul ei. Bărbații s-au ridicat în picioare și au dat mâna cu tânărul. Era un băiat la vreo 23 de ani, cu părul blond, ochi albaștri, înalt, cu umeri lați, plăcut la vedere.
-Cu ce te ocupi? Tavi pusese întrebarea firesc, nici nu știa ce ar fi putut întreba
-Sunt sudor, lucrez pe șantier în București.
-Ai făcut armata? Ion a pus întrebarea standard, când un băiat venea cu intenția de a cere fata de soție, tatăl fetei punea această întrebare.
-Da, am făcut-0, m-am liberat de câteva luni, am găsit serviciu în București. Lucrez de 5 luni, câștig binișor. Dacă aș putea, m-aș trage mai aproape cu serviciu.
-Cu ce ocazie pe la noi, ești prieten cu Florin?
-Nu, nu-l cunosc, am auzit de el de la Sanda, am înțeles că acum e militar.
-Da, așa este. Sanda, fata se apropiase de masă, adusă mai mult pe sus de Zoie și Sofia, de ce nu mi-ai spus că vii cu un băiat la masă?
-Ne-am hotărât dintr-o dată, nu este ea vinovată, eu am insistat. Pe mine certați-mă, dacă vreți să reproșați ceva. Lui Ion i-a plăcut atitudinea cavalerească a pretendentului.
-Voi vă cunoașteți de mult?
-Ne întâlnim de când m-am liberat, dar ne vedem rar, la o săptămână, două, când pot veni de la București. Îi scriu, așa aflăm mai multe unul despre altul. Mie îmi place Sanda și am intenții serioase cu ea.
-Fata mea face școala tehnică de desenatori, dacă se mărită nu va mai putea să continue și e păcat. Tu ce zici fată?
-Vreau să fac anul acesta cursurile, să văd cum este, apoi voi hotărî. Îmi place Cătălin, dar vreau să nu întrerup, ce am început.
-Bine, hai să mâncăm și vom vedea.
-Ioane astăzi am văzut de două ori cum se scrie istoria, odată în Cehoslovacia unde 78 de cehi și slovaci și-au pierdut viața în timpul ocupației, iar aici cum se conturează formarea unei noi familii. Asta este viața, cu bunele și relele ei. Important este, să-i dăm aprecierea cuvenită.
Va urma


2 comentarii:

  1. Ioane, Nicolae Ceaușescu este un erou, de acum va crește, ușile occidentului i se vor deschide. Și-a făcut mulți prieteni în vest, dar și un mare dușman în est. Vom vedea ce se va întâmpla. Adu sticla cu țuică, vom bea un păhărel privind la televizor cum se făurește istoria. Femeile sunt afară, ne bârfesc pe noi și gătesc ceva de mâncare

    RăspundețiȘtergere
  2. da așa era România acelor ani ,bătea un vânt de înnoire de transformare ,se punea de un viitor sigur si benefic pt întreaga societate,țară era un mare șantier ,Bucureștiul o capitală prafuita si romantism depășit,sos.Colentina cu maghernite de o parte și alta a căii rutiere formate din două linii de tramvai pe unde circulau si mașinile ,peste un pod de lemn ce trecea râul Colentina ,cu o intersecție la obor plină de cârciumi,și fel de fel de bombe pe unde nu se mai putea circula ,si unde se cerea de urgență sistematizare ,nu numai în ac.zona ci în întregul oraș .Ceaușescu la acea dată era implicat în transf.și modernizarea întregii țări Atunci politica nu sufocase ,precum în zilele nstre.întreaga suflare ,era politica muncii corecte ,cinstite până la sacrificiu ,se ridicau obiective ind.într un ritm greu de înțeles în timpurile pe care le trăim acum ,derbedeii politicii românești de după lovitură de stat din '89 ,în același ritm sau apucat de distrus precum generațiile de atunci au construit.Cât despre primăvară de la Praga pot spune că România pri gestul ei de a nu participă la invazie a crescut în ochii întregii lumi libere ,dar a intrat în dizgratia marelui urs de la răsărit.Ceaușescu si cu bunele și cu mai puțin bune la conducerea țării a intrat deja în cartea de aur a conducătorilor eroi dealungul istoriei,în concordanta cu trădătorii,vânzătorii de glie,țară si popor din zilele nstre. Cu bine !

    RăspundețiȘtergere