Totalul afișărilor de pagină

joi, 26 mai 2016

Istoria așa cum a fost. Sfârșitul lui Ceaușescu II

    -Tavi, cine este Iliescu? Tot auzim de el, se pare că este în fruntea revoluției.
-A fost ministrul tineretului, iar prin anii *70 a intrat în conflict cu Ceaușescu, de atunci a fost marginalizat
și numit în funcția de prim secretar de județ, iar acum  Directorul Editurii Tehnice. Este, din câte am aflat,
un om destul de inteligent. Țara trebuie să se organizeze, a căzut Ceaușescu, bun, România trebuie să meargă mai departe.
Deocamdată nimeni nu știe care va fi noul drum, ce politică vom face. Fiecare lansează idei. Am înțeles că astăzi se
va judeca procesul Ceaușeștilor, mă tem de ce este mai rău.
-Dintr-o dată Ceaușescu a devenit un vampir, un dictator, cel mai mare dușman al Țării. Voi chiar
credeți că este adevărat ? Nu cred că a fost un criminal, că a sabotat economia României. Este adevărat
că a fost o perioadă mai grea, chiar foarte grea, dar de aici și până la sabotarea economiei naționale, este drum lung.
Cum s-a ajuns aici ? Ion privea rugător la toți cei prezenți la masă, aștepta un răspuns lămuritor. Toți aveau o bucurie,
doar Stana privea cu ochii în lacrimi spre bărbatul ei, nici ea nu înțelegea ce se întâmplă. Se vedea cu aproape 30 de ani în urmă
în satul uitat de vreme, plină de balegă de la animale și de pământ din munca câmpului. Acum este o doamnă, locuiește la oraș, are pensie, nu depinde
de copii, cum se întâmpla cu alți bătrâni rămași în sat.
-Tată, vremea lui Ceaușescu a apus, acum noi tinerii conducem, noi știm ce trebuie Țării noastre. Domnul Iliescu ne-a transmis,
să ne organizăm pe verticală începând de la bază. Asta facem, trebuie să se termine cu Ceaușescu și camarila lui criminală,
au murit peste 60.000 de oameni, pentru ce au murit acești copii? Au murit pentru ca noi, ceilalți, să avem dreptul la autodeterminare,
să ne hotărâm singuri soarta. S-au făcut greșeli, au murit oameni înghețați în casă de frig, mâncarea știi bine că nu se găsește, televiziunea
funcționează 2 ore pe zi și atunci pentru a ni se comnica cuvântările Odiosului.
-Cătăline, vezi că te înfierbânți prea rău, nu cred tot ce îmi spui, spui adevărurile doar pe jumătate, tu nu zici nimic Petrică?
-Ba da Ioane, Rotaru era încurcat, ar fi vrut să fie alături de Cătălin, îi înțelegea elanul și el credea că sistemul comunist era perimat
în  modul în care fusese aplicat, dar, în esența lui  îl considera viabil pentru viitor. Cred că sistemul comunist nu trebuie înlăturat,
 cei care vor veni la putere vor trebui să conserve tot ce s-a dovedit a fi bun în societate și politică și să extirpe putregaiul.
Sunt pentru alegeri libere, sunt pentru autodeterminare, da, vreau să se termine cu mimarea alegerilor, nu sunt deacord cu
pluripartitismul. Nu vreau mai multe partide. Vreau un singur partid de masă, care să lanseze în alegeri cinci , șase candidați
pentru un singur mandat, pentru ca alegătorii să decidă cine să fie beneficiarul mandatului.
Dacă privim adânc în istorie, nu găsim prea multe lucruri bune, făcute de partidele politice. Tavi se uită cu reproș la mine,
aș vrea doar să-i amintesc că, atunci când comuniștii au venit la putere, satul românesc era în feudalism. Acum satul se poate
 bate pe burtă cu orașul. Este un salt în timp extraordinar.
-Nu vreau să te contrazic, sunt deacord cu tine, România s-a transformat profund, totuși, au fost făcute și greșeli. Unele sunt
iremediabile.
-Nu există societate perfectă, da s-a greșit cu decretul pentru interzicerea avorturilor, dar, dacă nu era acest decret, populația
nu ar fi crescut de la 16 milioane de locuitori, câți aveam prin *58, la aproape 22 de milioane de locuitori. Dacă scoatem decretul,
natalitatea va scădea foarte mult, chiar vom risca, să se producă dezechilibre etnice. Dacă nu se vor găsi soluții suple de conservare
și continuare a lucrurilor bine făcute până acum și vom încerca să aruncăm la coș toate realizările noastre, pe motiv că au fost făcute
 de Ceaușescu, vom avea de pierdut. În primul rând, nu el a muncit, nu el a suferit, pentru ca România să arate, așa cum este astăzi, ci
noi, oamenii,
 am suferit, noi am răbdat de foame și frig, noi am mâncat pe întuneric și am dormit îmbrăcați din cauza frigului.
Tavi, Ioane, România acum nu are datorii, suntem singura țară din lume, care, ne-am plătit datoriile până la ultimul leu. Ăsta este
un punct de pornire formidabil.
-Nu cred că ne trebuie nouă o construcție megalomanică precum ”Casa Poporului”, părerea mea este că, ar trebui să o demolăm.
Nimic nu trebuie, să ne mai amintească de Ceaușescu și regimul lui dictatorial. Trebuie să ștergem urmele dictaturii, să scoatem
răul din rădăcină, așa cum am scos stema Țării de pe drapelul României. Să terminăm cu prostiile gen ”Bulevardul Victoria Socialismului”
 și alte prostii de acest gen. Cătălin, fără să-și dea seama, vorbea ca un agitator comunist din anii *50, doar datele problemei erau altele.
-Nu  Cătăline, Rotaru îl privi cu drag pe tânărul lui prieten, simbolurile nu trebuie dărâmate, ele trebuie conservate, fiecare
în parte este o fărâmă din istoria noastră zbuciumată. Nu aruncând, nu dărâmând, nu distrugând, putem uita, ci, ținându-le, păstrându-le,
conservându-le, să ne amintim de momentele când de-a lungul istoriei, s-au făcut greșeli. Nu există societate perfectă, nu există lider
 perfect, trebuie să învățăm să luăm de la toți și din toate ce este bun, iar  ce este rău să ne fie învățătură de minte pentru a nu mai repeta greșeala.
Dacă dărâmăm un monument, o statuie, nu distrugem memoria, celor care au fost reprezentați . Doar istoria poate să discearnă și să catalogheze
 lucrurile, dar și aici, trebuie să privim cu reținere părerile istoricilor.
-La televizor se anunță că au fost otrăvite rezervoarele cu apă din orașe, rezervele de apă îmbuteliată din magazine sunt epuizate.
-Nu cred așa ceva, cred că sunt multe neînțelegeri. Să ne amintim ce grozăvie s-a petrecut acum 2 zile, în dimineața de 23 decembrie la ora 6
când 40 de militari și 8 civili au fost ciuruiți de trupele de apărare ale Aeroportului Otopeni. Militarii veneau de la o unitate din Câmpina
să întărească apărarea Aeroportului, din cauza mesajelor controversate anunțate pe televizor, dar și a neînțelegeri și nesincronizării ordinelor
militare au ajuns să se omoare între ei. Cei 40 de militari au fost luați drept teroriști și împușcați, iar civilii făceau parte din personalul
Aeroportului, ei veneau cu autobuzul la serviciu. Nu cred în chestiunea cu apa otrăvită. Uitați-vă la mine, peste puțin timp, altfel vom citi
toate aceste ”apeluri și comunicate” prezentate de Teodor Brateș la televiziune. Să umblăm cât mai puțin noaptea pe străzi, vremurile
sunt foarte tulburi. Tu, băiete, ai grijă ce faci! Politica e lucru dracu, văd că îți place, nu te arunca orbește, fii foarte atent în ce intri și cu
cine te întovărășești. Am auzit că toți pușcăriașii sunt pe baricade.
-Lasă nașule, nu mă mai dădăci atâta, știu eu ce fac, voi, ăștia bătrânii, ar trebui, să vă dați la o parte, a venit vremea tinerilor, e vremea noastră
 noi vom conduce, noi știm ce ne trebuie. Iar ăia de la televiziune, nu te mai lua de ei, fac treabă bună. Dacă nu era Brateș, nu am fi știut nimic
din ce se întâmplă. Dintr-o dată Cătălin devenise arogant, plin de el și cu aere de revoluționar. Toți au rămas uimiți când l-au văzut pe
tânărul Cătălin transformat.
-Mă, tu ai băut o țuică-n plus? Cum porți să vorbești așa cu nașul tău? Ion era tare supărat, ar fi continuat să-l mustre pe soțul ficei sale
dacă Tavi nu iar fi cerut să facă liniște.
-Tocmai a fost anunțat la televizor că a avut loc procesul Ceaușeștilor, au fost condamnați la moarte. Sentința a fost executată. Ceaușești sunt
morți. Nicolae și Elena Ceaușescu au fost omorâți prin împușcare. Tavi și-a pus capul în piept pentru câteva clipe, apoi a continuat : asta este
cea mai mare grozăvie, pe care am putut-o auzi până la vârsta de 72 de ani.
-În sfârșit s-a făcut dreptate, extaziat Cătălin s-a ridicat în picioare , apoi a început să-i sărute pe toți mesenii.
-Băiete, nu este un motiv de bucurie, astăzi în ziua Sfântă a Nașterii Mântuitorului nu trebuia împroșcată cu sânge omenesc. Vom fi pedepsiți
de Dumnezeu pentru crima comisă în ziua de Crăciun.
-Nu este crimă mamă soacră, a fost condamnat de un tribunal militar, a existat o sentință.
-Poate  ai dreptate, dar puteau să-l execute și peste 5 zile. Mare păcat, Dumnezeu să-i ierte și să-i Odihnească-n pace! Stana își făcu cruce, 
apoi, rămase mult timp cu mîinile-n poală, privind fix un punct din peretele aflat în spatele televizorului. Bărbați și femei priveau unii la
alții fără să se vadă. Toți se gândeau la o posibilă pedeapsă divină pentru crimele comise în ziua Domnului. Doar Cătălin era în vervă,
omorârea Ceaușeștilor în ziua de Crăciun nu-l afecta, pe el îl mulțumea faptul că, Nicolae Ceaușescu fusese eliminat.
-Nu mai putem face nimic, să sperăm că luptele vor înceta, că se va așterne liniștea în Țară. Finule, aveți viitorul în față, în acest moment
Țara are nevoie de o fundație, de cum veți ști să consolidați temelia unei societăți noi, așa va fi construcția ei în viitor. Numai elanul
revoluționar nu este suficient, trebuie multă inteligență. Încă ceva, consolidați ce există acum în Țară, nu distrugeți, cum am auzit un nebun
 la televizor că vrea să arunce în aer Casa Poporului. Tot ce este construit, este făurit prin munca noastră, a tuturor. Țârăitul telefonului
la oprit pe Tavi din discursul lui. Sanda s-a ridicat de la masă și a răspuns la telefon, după o discuție scurtă, a revenit cu fața radiind de bucurie.
-Cătăline, trebuie să plecăm, ești chemat de urgență la Primărie, se pare, că vei fi noul Primar al orașului. Fără o vorbă s-a ridicat de la masă,
 pentru o fracțiune de secundă a privit cu un soi de reproș spre nașul său, parcă i-ar fi zis ”vezi, cine sunt?”.  Tavi a sesizat privirea finului său,
dar a pus-o pe seama tinereții, nu era supărat pe el, era doar îngrijorat. Se gândea la armele care fuseseră împărțite civililor fără nici o selecție.
Fără să dea mâna cu cineva, Cătălin a ieșit pe ușă, aruncând din prag un ”la revedere”. Stana a rămas privind lung în urma lor.
 După câteva minute de pauză discuția a fost reluată. Buna dispoziție dispăruse de pe chipurile tuturor. Moartea Ceaușeștilor,
nu-i îndurera pe nici unul dintre ei, doar momentul, ziua execuției era aceea care îi făcea să se înfricoșeze.
Mulțumesc pentru poză: scinteia.wordpress.com




                                                                                                                                                                                                                        

Un comentariu:

  1. -Nu cred că ne trebuie nouă o construcție megalomanică precum ”Casa Poporului”, părerea mea este că, ar trebui să o demolăm.
    Nimic nu trebuie, să ne mai amintească de Ceaușescu și regimul lui dictatorial. Trebuie să ștergem urmele dictaturii, să scoatem
    răul din rădăcină, așa cum am scos stema Țării de pe drapelul României. Să terminăm cu prostiile gen ”Bulevardul Victoria Socialismului”
    și alte prostii de acest gen. Cătălin, fără să-și dea seama, vorbea ca un agitator comunist din anii *50, doar datele problemei erau altele.

    RăspundețiȘtergere