Parlamentul s-a reunit într-o şedinţă solemnă dedicată
împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu patria mamă, România,
în 27 martie 1918. Au participat pe lângă preşedenţii celor două camere ale
Parlamentului, patriarhul României, primul ministru, primarul general al Capitalei,
viceprim ministrul Moldovei şi preşedintele Parlamentului moldovean, absent a
fost Preşedintele României Klaus Iohannis.
Noi, românii, suntem sănătoşi la cap? Cum putem pretinde unui cetăţean
român de etnie germană să simtă româneşte? El este neamţ, va fi neamţ şi va
muri neamţ. Apostol Bologa a luptat alături de armata austro-ungară, în schimb
a dezertat când a trebuit să lupte împotriva României. Să nu uităm că a fost
posibilă marea Unire doar datorită faptului că Germania a fost învinsă şi
imperiul austro-ungar desfiinţat, probabil că toate acestea îi lasă un gust
amar.
„Este Preşedintele României” îmi vor
zice unii.
Ei şi? Ce vină are el că a ajuns Preşedinte? A obligat el pe cineva să-l
voteze? Făcuse multe lucruri pentru România şi îşi merita tronul? S-a trezit,
doar el ştie cum, dacă a aflat între timp, Preşedinte.
Bietul om nu ştie bine nici cum a dobândit casele, d-apăi să ştie cum s-a
cocoţat în Dealul Cotroceniului.
Încă un lucru, era să-mi scape, cum dracu să vină un neamţ curat, declarat
cumpărător de rea credinţă alături de soţie, a unui imobil, făcând uz de fals
şi fals în acte publice, aşa spune hotărârea Tribunalului Braşov, alături de
penalii din Parlament?
Nechibzuit şi rupt de însemnătatea evenimentului nu este etnicul german, ci
electoratul care l-a cocoţat în cea mai înaltă funcţie a statului. Aceasta nu
este singura ignorare a unor evenimente istorice sărbătorite de poporul român,
au mai fost şi altele, nu le mai enumăr.
Domnul Iohannis face totul anti. Putea acum, la ceas aniversar, să vină cu
proiecte de viitor pentru România şi Basarabia, putea să ne spună, de la
tribuna Parlamentului, care au fost contactele domniei sale cu liderii ţărilor
interesate de unirea României cu Basarabia. Era important de ştiut cum văd
ruşii această unire, cum văd ucrainienii unirea şi care ar fi situaţia
Transnistriei în situaţia în care Basarabia ar reveni la patria mamă. Asta ar
fi trebuit să facă Iohannis în calitatea lui de Preşedinte al României împreună
cu ministerul nostru amorţit de externe.
În loc să tatoneze diplomatic aceste căi pentru a găsi oportunităţi, domnul
Preşedinte fie se scaldă în Teneriffe, fie schiază la munte. Funcţia de
Preşedinte al României nu este una onorifică, este una cu o încărcătură
diplomatică mare. Funcţia de Preşedinte nu se rezumă la tenis, navetă Buc.-
Sibiu, schiat şi băgat băţul prin gardul celor de la putere şi provocarea
Rusiei.
Ar fi fost interesantă poziţia marelui absent în legătură cu modalitatea în
care vede realizarea unirii Basarabiei cu România. Dar pentru a face acest
lucru trebuie să simţi româneşte, trebuie să fi os de român, în cazul nostru
nici pe departe nu este. Noi l-am votat, acum se vede rezultatul votului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu