Bunul samaritean din pilda lui Iisus Hristos a murit de mult. De mult a murit și fapta samariteanului.
Viorel Teodor Pașca poate fi un bun samaritean, poate fi un OM. Însă, nu trebuie să uităm că omul, pentru a putea să-și limiteze putințele, a înființat LEGEA. Această regulă stabilită de autoritatea supremă a statului ne spune cum să ne mișcăm, mâncăm, conviețuim, care sunt relațiile interumane ș.a.m.d.
Putem facem un bine doar în baza unei legi. Dacă eu ofer un covrig cuiva nu încalc nici o lege. Cu toate acestea, dacă fur un covrig de la Gheorghe și i-l ofer lui Vasile care este nemâncat de cinci zile, încalc o lege, fur din avutul cuiva, chiar dacă acțiunea mea este în folosul unui nevoiaș și nu în folosul meu.
Spuneam că domnul Pașca poate fi un bun samaritean de rit nou. Cu toate acestea a încălcat niște legi. A făcut bine vor spune mulți, așa este, a făcut bine. Statul i-a părăsit pe foarte mare parte din cetățenii lui. Statul este primul infractor, să explic cu cartea în mână:
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI art.47. Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai DECENT. O analiză din 2024 considera că valoarea coșului de consum lunar pentru un trai decent în România ar fi de 3900 lei pentru o persoană.
Așadar, salariul minim net pe economie este undeva la 28oo de lei, iar pensia minimă este la ceva mai mult de 1200 de lei. Cu mult sub minimul necesar unui trai decent. Statul a încălcat articolul 47 din Constituția României. Statul este primul INFRACTOR.
Dacă un bătrân care, din diferite motive nu are un ajutor bănesc ajunge la urgențe, el este stabilizat și trimis acasă dacă nu are o asigurare medicală. Al cui este spitalul? Al statului.
Eu nu sunt adeptul plătirii unor ajutoare financiare, indiferent de cuantum, unor oameni care nu desfășoară ori nu au desfășurat activități ori munci remunerate. Sunt de acord să fie plătiți din fondurile sociale acei oameni care nu sunt apți pentru a desfășura activități fizice ori intelectuale.
Se spune în ancheta DIICOT că la Pașca au fost găsite foarte multe carduri bancare într-un seif. Era normal, din moment ce pacienții, internații, azilanții, musafirii ori cum s-ar numi persoanele aflate în custodia lui Pașca, nu erau în putere să meargă să cumpere cele necesare traiului lor zilnic, ca acele carduri să fie în custodia lui Pașca. Sigur, ar fi foarte interesant de văzut cîți bani se găseau pe acele carduri. Când spui sec că s-au găsit multe, foarte multe carduri într-un seif, se crează o anumită emoție, pe asta a mizat și DIICOT.
Trebuie văzut dacă au fost supuși unor torturi fizice, unor presiuni psihice, ori altor forme de discreditare socială.
Domnul Pașca poate fi înger ori demon. Se spune că: drumul spre Iad este pavat cu intenții bune. Drumurile domnului Pașca care duceau spre camerele unde locuiau acei pensionari cu ce erau pavate și mai ales duceau spre Iad ori spre Rai? Asta este întrebarea.
La cap o cruce să-mi pui! Spunea un vechi vers dintr-o baladă. Pașca le punea cruci, așa cum scrie la carte, simple, din lemn. Oare de ce scria Necunoscut? Nu știa cine este decedatul? Dacă nu îi știa numele înseamnă că nu avusese nici acte și nici card.
Interesant.