marți, 4 februarie 2014

Regele Carol I si rascoala taranilor din 1907




          Sub domnia lui Carol I industria cunoscuse o oarecare dezvoltare, in schimb agricultura, care era principala ocupatie a populatiei tarii, ramasese mult in urmă. Practic relatiile dintre boierii ce erau proprietari pamantului, arendaşii, care se ocupau de administrarea moşiilor boiereşti și țăranii care munceau pe moșiile boierilor, erau de tip feudal. Țăranii, lipsiti de pamant, erau obligati sa lucreze pamantul boierilor aproape gratis. Regele, el insusi, intaiul boier al tarii, mare proprietar de moșii, nu a fost capabil sa rezolve problema țăraneasca printr-o reforma agrară, acest neajuns a dus la multe rascoale ale taranilor, prima fiind in 1888 care a cuprins 27 din cele 32 de judete. A urmat rascoala din 1907 care a debutat in februarie in satul Flamanzi din Moldova, cuprinzand pana in martie si sudul tarii. Răscoala s-a declanșat pe fondul sărăciei țăranilor, a lipsei de pământ, a obligațiilor tot mai mari puse ca un jug greu pe spinarea țăranilor. In timpul crizei taranesti Carol I a promis țăranilor ca vor fi improprietariti printr-o reforma agrara daca vor inceta rascoala. Însă, regele, in loc de reforma a trimis armata care, in unele locuri, a folosit si artileria impotriva taranilor omorând circa 10.000 de țărani (dupa alte surse numarul mortilor ar fi fost de 9.000, iar dupa altele de 11.000), generalul Avramescu, ministrul de război care a făcut planul înăbușirii răscoalei împreună cu I.I C. Brătianu, scria în Memorii că au fost 2500 de morți împreună cu ostașii căzuți în timpul evenimentelor, indiferent de numarul lor, chiar si un om daca ar fi murit, cineva tot trebuia sa plateasca. Nu s-a intamplat nimic, guvernul a mers mai departe, regele a uitat fagaduiala facuta țăranilor, cum ca vor fi  improprietăriţi cu pamant printr-o reforma agrara. Nici nu avea cum sa se tina de cuvant, atata timp cat el avea cele mai mari suprafete de teren arabil, forestier si pasune. Rezultatul a fost ca principalul sector  al economiei romanesti, in vremea in care era antrenata majoritatea covarsitoare a populatiei, a ramas intr-o stare primitiva.
            Interesanta a fost si pozitia primului ministru de atunci Gheorghe Grigore Cantacuzino care, desi cunostea situatia grea a taranilor (vezi discursul din Parlament din noiembrie 1907), nu a ezitat sa trimita armata sprijinita de artilerie impotriva taranilor, rezultatul a fost un adevarat genocid. 10.000 de oameni si-au gasit sfarsitul in urma gloantelor trimise cadou de regele milostiv al tarii. Desi au murit atatia oameni, nimeni nu a platit pentru asta. M-as fi bucurat daca regele Mihai ar fi recunoscut greselile facute in acea vreme si impreuna cu mostenitorii partidelor istorice si-ar fi cerut scuze poporului pentru sangele varsat in acele vremuri.
            Noi, romanii, suntem multumiti de modul cum a fost condusa tara de regele Carol I, atat de mult suntem multumiti, incat am vrea sa vina inapoi dinastia de Hohenzollern. Am uitat baile de sange in care au fost scaldati muncitorii grevisti din Lupeni din anul 1929 ori ceferistii din februarie 1933, sigur ca regele a primit un mare ajutor de la partidele politice ale vremii, respectiv PNT si PNL. Daca ne uitam atent la mainile celor care au condus tara in acele vremuri vom exclama precum Vitoria Lipan: “Gheorghita, vezi daca pe mainile lor scrie sange!”.Nu putem vorbi de o societate echitabila in perioada regatului, atata timp cat au fost omorati oameni numai pentru faptul ca si-au cerut drepturile salariale ori au cerut parte din pamantul pe care il munceau. Unii îmi vor spune că lucrurile nu sunt adevărate. Îi întreb doar atât, au fost îmuşcaţi ţărani şi muncitori în perioada descrisă de mine? Nici nu mai are importanţă care a fost motivul, important şi dureros este faptul că nişte oameni au fost omorâţi, prin urmare, acolo au fost comise crime.
            Mai nou a aparut o “alteta” cu pretentii de latifundiar nabab. Ma gandeam ca ar fi bine sa mosteneasca din averea ce a adus-o stra-strabunicul sau cand a venit in tara in 1866. Ce dracu astia au fost domnitori in Romania 80 de ani si au strans o avere mai mare ca regina M Britanii care, are o dinastie de cateva sute de ani.
            Eu zic sa mai cautati prin lumea asta, poate mai sunt ceva bastarzi care ateapta sa fie improprietariti de biata Romanie, ţară care este condusa de niste nevolnici.
            Saraca tara bogata,  cu capete incoronate si mainile inmanusate, de excroci ai fost furată.

7 comentarii:

  1. Regalitatea se temea de Rusia cel mai tare. Asta este în istorie marcat foarte bine. Și Carol și Ferdinand s-au temut de Rusia cel mai mult. Otomanii erau în cădere, erau mai departe, era Bulgaria între noi și ei. Cu Austro-Ungarii mai puteam trata ca regalitate, pentru că Habsburgii respectau casa Hohenzollern. Dar Rusia era la graniță, vroia control asupra Mării Negre, era puternică. După căderea regalității și instaurarea comunismului, riscul contaminării ideologice marxiste era cel mai mare pentru suveranitatea României. Regii s-au temut toți de Rusia, că vom fi cuceriți și integrați. Cam de asta se înăbușeau revolte cu ideologie comunistă. Sigur, este de condamnat istoric, dar privită în contextul geopolitic de atunci, poziția regalității nu putea fi una pro-marxism, era una pro-europeană.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. * după căderea regalității și instaurarea comunismului ÎN RUSIA

      Ștergere
  2. ma doare sufletul cind citesc asemenea articole desi le cunosc de la scoala din istoria aia care se spune ca era comunista ,asa or fi fost si acei tarani carora le murea familia de foame,iar regele si pnl-ul, care forma guvernul le-a dat sa manince goante.mama lor de tarani comunisti.Astazi la un alt nivel si sub alta forma se intimpla la fel ,cei ce nu doresc pnl,din varii motive sunt comunisti,iar majoritatea populatiei desi nevoiasa ii asculta si ii cred.Nu-mi pot explica fenomenul..sau poate mi-l explic dar nu pot spune aici.DOAMNE APARA-NE.

    RăspundețiȘtergere
  3. Vă mulțumesc pentru comentarii! Vă mai aștept!

    RăspundețiȘtergere

Femeia pierdută. Cap X

  -Să revenim la Năuc, stai să gust din ceașca cu țuică și să rup din foaia asta de varză, Năuc a stat tot timpul în cârciumă ori a mai fost...