Diaspora- o temă falsă, dezbinarea- temă reală.

      Suntem anunţaţi de la Bruxelles, de „eroina” din budă a lui T. Băsescu, vezi seara referendumului 2012, alături de M. Neamţu, că votul Camerei Deputaţilor dat în favoarea lui Ponta şi împotriva cererii DNA, pentru a începe urmărirea penală împotriva Primului Ministru, va fi analizat de Comisia pentru Drepturi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (L.I.B.E)a P.E.

Foarte bine, să analizeze, ce să analizeze? Votul democratic şi profund constituţional dat de Camera Deputaţilor? Cum este posibil aşa ceva? În această situaţie avem două opţiuni :

1. scriem în Constituţie ce se dictează de la Bruxelles, Parlamentul nu poate lua alte măsuri decât cele ce vor fi scrise în viitoarea Constituţie, iar până atunci, înainte de a se vota, se întreabă această Comisie L.I.B.E. cum să voteze; altfel spus, Monica Macovei va fi aceea care, va transmite Parlamentului României, cum trebuie să voteze. Toate acestea pentru a nu supăra pe Înalţii Dregători ai P.E.
2. Desfiinţăm Parlamentul României, iar atunci când avem un proiect de lege, întrebăm ambasada SUA şi / sau, direct Parlamentul European. Astfel putem scuti poporul român de  întreţinerea a 600 de aleşi, care nu sunt buni de altceva decât, să le verse lături în cap Iohannis, DNA şi în general toţi cei care sunt frustraţi de ceva.

Avem o mare problemă cu conducerea dualistă a României, unii transmit ordine de la UE, alţii de la Washington. La Bucureşti trebuie să se pună de acord, pe care ordin îl urmează. Nu spun că mai sunt şi băncile străine care, au întodeauna ceva de spus, mai ales FMI. De aceea de multe ori Premierul trage într-o parte, Preşedintele în alta. Despre altceva vreau să scriu în acest articol.

      După alegerea lui Iohannis, a apărut o temă de discuţie cum nu se poate mai falsă. Diaspora. Nu cred că, acei oameni plecaţi din România, pentru a câştiga o bucată de pâine pentru familia rămasă în Ţară, nu au altă treabă, decât să se înjure cu cei rămaşi acasă. Nu văd motivul. Asta îmi aminteşte de 1990, imediat după revoluţie, când românii veniţi din afară ,erau luaţi la întrebări de românii ce trăisem aici, în comunism, le spuneau că nu au drepturi pentru că, nu mâncaseră salam cu soia. România este a tuturor românilor, sau toţi românii sunt ai României. Avem alte probleme importante, nu să ne luptăm între noi, cel mai bine se conduce o societate divizată, împărţită pe facţiuni, pe interese.

      Cei de la putere asta vor, să fim dezorganizaţi. Nu vor o societate unită, asta e greu de înfrânt. Divizaţi, ne asmut pe unii împotriva celorlalţi. Vor face tot ce depinde de ei, pentru a ne ţine în frâu.

Am observat că, simplul fapt de a spune ce nu îţi place la un politician, imediat un susţinător, al acelui om politic, este gata să îţi dea în cap, nu contează dacă ai dreptate, ori nu. Nu contează dacă ideea exprimată este pertinentă, important este că ai spus împotriva acelui om politic.

Sunt convins că, acei oameni care sar la gâtul celor ce îşi exprimă diferite opinii, sunt plătiţi de partidul acelui om politic. Cetăţenii obişnuiţi trebuie să înţeleagă că, politicienii trebuie ţinuţi tot timpul sub presiune, ei sunt oamenii care, vin şi cerşesc votul nostru, pentru a se pune în slujba noastră, nu pentru aş umple buzunarele din furt.

      Diaspora, suntem noi toţi, cei rămaşi acasă pentru a îngriji copiii celor plecaţi să aducă bani din cele străinătăţuri, dar şi cei care le zidim casele, le învăţăm copiii, le îngrijim bătrânii. Faptul că cei plecaţi nu plătesc impozit în Ţară, nu e vina lor, e vina politicilor guvernamentale, a celor care iau trimis să muncească departe de casa lor. A ne încăiera, cei rămaşi acasă, cu cei plecaţi după pâine în alte zări, este noua politică de stat. Nu sunt cu nimic mai deştepţi, cei plecaţi, decât cei rămaşi, dar nici cei rămaşi, decât cei plecaţi. Eu văd, mai repede, o situaţie dureroasă a românilor, atât a celor dezrădăcinaţi, obligaţi să ia drumul străinătăţurilor, să meargă în ţări a căror limbă nu o cunoşteau, a căror cultură nu o cunoşteau, pentru a face cele mai grele munci, numai să câştige un ban, dar şi a celor rămaşi în Ţară, trăind în incertitudine, în nesiguranţă, cu teama pierderi locului de muncă, a tăierii din salariu, a imposibilităţii plăţii ratelor la bănci. Pe această temă, nişte nenorociţi, nişte bandiţi din interiorul laboratoarelor de diversiune, au reuşit să aţâţe poporul român, contra poporului român. Manipularea la rang de artă, manipulare care ar putea da lecţii lui Joseph Goebbels al lui Hitler, asta fac serviciile oculte, distrug armonia ce putea să renască în sânul poporului român. Ce bine aplaudăm când, suntem asmuţiţi, unii, împotriva celorlalţi. Suntem dirijaţi din umbră, mâinile în care avem topoare şi bâte, sunt dirijate de sfori nevăzute, pentru a ne da în cap, unii altora. Nu facem nimic pentru a ne împotrivi păpuşarilor, din contră, tragem şi noi de sfori, pentru ca jocul lor să iasă cât mai bine.