În două zile diferite am pus două postări. Una cu Dan Puric și una cu Tudor Gheorghe. De la început vă spun că apreciez pe Dan Puric ca actor, mai puțin ca formator și lider de opinie. Îmi place muzica lui Tudor Gheorghe, originalitatea ei și apreciez contribuția lui la cultura românească. Nu cred că Dan Puric este bun de Președinte. Pentru a deveni Președintele, Liderul unui stat, trebuie ca viitorul candidat să aibă habar de politică, de diplomație, de relații interumane și relațiile internaționale. M-am săturat de amatori. Cine nu cunoaște cu ce se mănâncă politica și diplomația nu are ce căuta în instituțiile statului. Asta nu înseamnă că acei oameni care, accidental, au ajuns în vârful statului până acum au știut altă politică decât aceea de a fura, altă politică în afara ingineriilor financiare prin care au devalizat economia românească, încât, astăzi, am ajuns o țară eminamente bazată pe consum și nu pe producție.
Să revin la cei doi actori pe care i-am prezentat zilele trecute prin postările mele. Am observat la anumiți comentatori o adevărată ură viscerală împotriva celor sus menționați. Motive:
Dan Puric a semnat la vârsta de 17 ani un angajament cu securitatea. Era tânăr, un copil, poate proaspăt UTC-ist, manipularea, îndoctrinarea erau prezente în viața oamenilor încă de la grădiniță. Securiștii nu erau oameni proști, știau cum să facă un suflet de tânăr să vibreze la idealurile socialismului. A fost prins în plasă. Important este dacă a făcut poliție politică. În prezent poate fi vinovat pentru asta, însă simpla semnare a unei hârtii nu este suficientă pentru demonizarea unui om. Deocamdată Puric este doar actor, nu este o personalitate politică, nu trăiește din bani de la buget. Dacă instanțele penale îl consideră vinovat, să-l condamne.
Tudor Gheorghe a spus despre cei care nu sunt vaccinați, ori care nu vor să se vaccineze : „muriți liniștiți”. Cântărețul își pierduse soția, nevaccinată, bolnavă de coronavirus, în data de 26 ianuarie 2021. Spusele lui au fost în toamna lui 2021. Dureros, nu? Actorul chiar a crezut și crede în eficiența vaccinului. Nu este de condamnat, iar acea nefericită expresie a fost spusă cu durerea celui care, tocmai, își pierduse o ființă dragă.
Încă ceva, cei care s-au vaccinat nu sunt mai proști decât cei care nu s-au vaccinat și nici invers. Este alegerea fiecăruia. Bolnavii de cancer tratați cu același tratament nu toți mor, depinde de cum luptă organismul fiecăruia. Așa și cu Coronavirusul. Soția mea a tușit două zile când s-a contaminat, în noiembrie 2020, cu Covid 19, iar eu, contaminat odată cu ea, a fost nevoie să stau la oxigen și încă vreo 20 de zile în spital. Iată două cazuri diferite.
Probabil comentatorii, care au înfierat atât pe Puric cât și pe Tudor Gheorghe, sunt ființe imaculate care pot fi sanctificate încă din timpul vieții. Mă bucur că avem printre noi asemenea oameni ce pot ridica piatra de jos și arunca cu ea în capul vinovatului fără nici o remușcare. Cinste lor! Recunosc, eu sunt om și am păcatele mele, de aceea pot fi îngăduitor, chiar înțelegător cu oamenii care greșesc. Instanțele Penale au apărut tocmai fiindcă oamenii pot greși și trebuie să fie pedepsiți pentru greșelile lor. Sigur, mai există și vinovăția morală.
Și totuși, în Biblie scrie :...„numai Tu ești fără de păcat, Doamne, dreptatea Ta este dreptate în veac. Apără-ne și ne ferește de cel viclean”!