Groparii USL

            M-ai invins USL-ule! Eu te-am votat si tu imi multumesti, aratandu-mi scarba ta, aratandu-mi cat de mult ma dispretuesti tu, ditamai alianta, pe mine electoratul care am indraznit sa iti dau votul meu si sa cred in tine. Am crezut in promisiunile facute de doi oameni politici ce pareau altfel decat ce vazusem pana la ei, eram gata sa ma bat cu toata lumea, sa ma bat cu toti cei care nu erau de aceiasi parere cu mine, mare greseala, am fost un naiv , ori poate eram prea dornic sa vad si altceva, decat balci ieftin si daunator.

            In aceste conditii, in care USL s-a rupt, in care liderii celor doua mari partide ce formau alianta au manevrat lucrurile de asa natura incat au dus inevitabil la ruperea aliantei, fara sa tina cont de electorat, au ignorat total dorinta si votul celor care i-au cocotat pe fotoliile din Parlament, au ignorat gemetele populatiei sarace  pentru care existau proiecte in programul de guvernare al aliantei, au calcat in picioare toate promisiunile din timpul campaniei electorale pentru ca, mai important decat electoratul, este orgoliul marunt al liderilor USL.

            In acest moment greu pentru populatia tarii prin lovitura primita, am perspectiva unui Parlament format din aceiasi oameni, cu aceleasi convingeri politice, cu o singura “ideologie” furtul si prostirea electoratului. Acum sunt sigur ca toti sunt o apa si un pamant, toti sunt la fel, difera doar numele lor, desi ar putea fi unul care sa ii denumeasca pe toti: Hot. Sigur, este posibil sa fie si vreun ratacit naiv care, sa mai creada ca el a venit in Parlament sa schimbe lumea, daca nu s-a convins pana acum, se va convinge de aici incolo. Nu doream sa pronunt nume, dar nu pot sa nu observ ca a fost un orgoliu atat de mare, incat din ecuatia pusa pe tabla de cei doi lideri ai USL a lipsit tocmai poporul, pe nici unul nu a interesat situatia celor care au votat, ci interesele meschine si ieftine de numire ale unor oameni in functii de conducere ale unor ministere. Ponta trebuia sa cedeze, Antonescu ar fi gasit alte motive de suparare, pentru ca pe Antonescu in ultimul timp il intereseaza numai manevrele prin care, in toamna poate ajunge Presedintele Romaniei. Nu stiu daca s-a inteles cu Basescu, nici numai conteaza, oricum se comporta ca el, acest om creditat de electorat, cocotat de popor pe fotoliul de Presedinte al Senatului, crede ca este un salvator al natiei, vreun  geniu al politicii romanesti, nu, este inca unul din cei ce au fraierit odata poporul roman, sper sa nu o mai poata face si a doua oara. Calculul lui Antonescu este simplu, de la putere nu poate creste in sondaje, singura solutie era trecerea in opozitie; ori nu putea iesi de la guvernare pur si simplu, trebuia putin circ si la facut, e adevarat, a fost  prea mult.

In opozitie, PNL v-a trebui sa colaboreze cu PDL si E.Udrea et. comp., nu este o problema prea mare, sa nu uitam ca in partid, special pentru a pregati acest moment a venit de la PDL cei doi grei, Frunzaverde si Stanisoara carora nimeni nu le-a auzit glasul in aceste zile, erau ocupati probabil cu anumite negocieri.

            Ce s-a intamplat in aceste zile, ne arata cum functioneaza politica de gasca, cum functioneaza politica fripturistilor si parvenitilor, ne arata deasemeni cum nu trebuie facuta politica. Nu avem Barbati de stat, avem numai tate care duc vorba de colo, colo, care au invatat sa planga pe umarul poporului in timp ce ii fura mancarea de la gura.

Un salariu cat 600 de pensii.

            Informatiile despre salariile  de la Autoritatea de Supraveghere Financiara au blocat mintea celor care cascau gura la Romania TV, aici, ei  ascultau pe d-na ministru al muncii M. Campeanu cum le explica cu lacrimi in ochi si durere de mama vitrega ca, statul nu are bani sa mareasca indemnizatiile pentru copii, ori pensile celor batrani.

Sigur ca statul nu are bani si nici nu va avea, in conditiile in care seful ASF castiga pe luna net 14.000 de euro(nu am socotit prime si alte venituri), doamne si nu este singurul, sunt sute de astfel de persoane inghesuite prin diferite Institutii, Autoritatii, ori Agentii!

Poate  trebuie sa fie bine remunerate, nu spun eu sa fie platiti cu salariul mediu pe economie, dar un maxim de 4-5.000 de euro este arhisuficient, tinand cont ca si dansii traiesc in Romania, iar daca un amarat se poate descurca cu 1000 de lei, adica 260 de euro, un Prim Ministru cu 1200 de euro, iar Presedintele undeva la vreo 1500 de euro, pot fi si ei motivati cu 4-5 000 de euro.

            Sa facem un calcul simplu : un sat cu 1000 de familii, au sa zicem 800 de pensionari cu o pensie  intre 740 si 1000 de lei, toti acesti oameni pot fi platiti cu salariul lui D.R.Rusanu. Romania este saraca pentru toata lumea, diferenta de la 14000 la 5000 este de 9000 de euro, acesti bani pot fi folositi cu mai mult folos in sanatate in invatamant, ori in alte parti unde avem deficit. Putem rezolva problemele profesorilor, pe care i-am transformat in cersetori, apoi ii aducem in fata opiniei publice pentru linsare.

Atata timp cat salariile lor sunt platite din bani publici, nu trebuie sa depaseasca salariul  Presedintelui Romaniei, la acesta se mai pot adauga diferite bonusuri in functie de veniturile aduse din diferite actiuni. Trebuie sa inceteze aceste sinecuri politice, faceti tara sa mearga bine aduceti bunastarea in buzunarele tuturor si nu se va mai mira nimeni ca undeva un grup de cateva sute de oameni castiga cat toti pensionari la un loc. Cum dracu si-au permis niste nesimtiti sa taie din pensile si salariile amaratilor cand stiau ca sunt atatia salariati care ridica bani mai multi decat manelistii? Sa impartim toti saracia, ca mai tarziu sa ne bucuram toti de prosperitate. De ce trebuie sa sufere numai cel de jos, daca ma gandesc bine nu nea Gheorghe a condus tara si a adus-o in pragul saraciei, deci nu el trebuie sa plateasca, sa plateasca cei care au furat-o, ori au condus-o prost, dar au fost platiti cu multi bani, tocmai pentru a o falimenta. Domnilor guvernanti, nu va jucati cu rabdarea oamenilor, niciodata nu se stie cat este de mare, incercati sa asezati lucrurile, deja a trecut destul de mult timp, rabdarea incepe sa paleasca. Amintiti-va de Cosbuc!

Ruperea USL, pierdere in PNL.

            Televiziunile de stiri mai au putin (ma intreb de ce nu au facut-o pana acum) si vor aduce in studiouri pe  Mama Omida pentru a le descifra mai devreme ce se intampla cu USL-ul, pentru a raspunde la cea mai mare intrebare a momentului, se rupe, ori nu se rupe USL-ul? Politicieni infierbantati, analisti politici patimasi, care se vad de la o posta ce culoare politica au, isi dau cu parerea, despica firul in patru, iau pisica moarta de coada si o arunca de la unul la altul, ne recunoscand niciunul ca el(ori tabara lui), sunt proprietarii mortaciunii. Singurul care mi s-a parut calm, a fost Ponta, care a chemat la  unitate, pe toti beligerantii. De departe cel mai vehement este Klaus Iohannis care, a devenit un fel de bau-bau, pentru cei din tabara USD. Nu stiu daca negocierea de pe pozitii de forta ajuta pe vreunul dintre aliati, ultimaturile sunt produse ale orgoliilor, orgolii care in mod normal ar trebui lasate la usa salii unde se fac negocierile, mai mult decat atat, cele mai multe luari de pozitie sunt luate in presa, ori ambele tabere, ma refer la PNL si USD, trebuiau sa se abtina tocmai de la acest lucru.

            Ce se intampla in PNL? Partidul este undeva sub 20%, foarte putin fata de ce si-au propus liderii partidului, nici C.Antonescu nu sta stralucit in sondaje, fata de V.Ponta; in aceasta situatie  singura solutie sa castige voturi si sa  astupe gura celor din interiorul partidului care il cearta pentru ca este sub Ponta la intentie de vot, este atacarea guvernului, cum din postura de aliat nu o putea face, a provocat aceasta criza artificiala. Pentru a nu fi atacat de PNL-isti voi explica ce cred eu, activitatea unui guvern, in intregul lui, buna, ori rea este decontata de primul ministru, mai putin de ministrii, asa ca modul in care primul ministru isi organizeaza guvernul este raspunderea lui, sigur intr-un procent mai mic raspund si aliatii. Din sondajele aparute acum pe piata, PNL ar trebui sa se ingrijoreze, de aceia cred ca au scos in fata ceea ce numesc ei asul din maneca, pe numele sau Klaus Iohannis, care se doreste o nuca prea tare pentru alianta USD, nu stiu daca avantajeaza PNL negocierea de pe pozitii de forta, sondajele le-au citit si cei de pe langa PSD si de aceea raspund si ei in forta.

            Ruperea USL inseamna pentru liberali pierderea altor parlamentari care vor gasi loc pe langa USD, ori PMP. Sa fim bine intelesi, politicienii in ultimii 24 de ani nu prea s-au cramponat de ideologie, asa ca nu le va fi greu sa treaca de pe dreapta pe stanga, Frunzaverde si Stanisoara chiar stiu foare bine cum se trece dintr-o parte in alta. Tot ruperea USL va face ca la europarlamentare scorul obtinut de liberali sa fie unul in jurul a 15%, numai discut de sustinerea la prezidentiale. In aceste conditii singurul vinovat de toate aceste pierderi va fi, ghici cine? C.Antonescu. Forurile superioare ale partidului vor cere congres extraordinar pentru analizarea situatiei, presedintele isi va depune mandatul, iar noul presedinte ales va fi, ei bine, ati ghicit. Esti cel mai bun Petre, de data asta s-a spus esti cel mai bun Crin, iar presedintele ales va fi Klaus Iohannis. Rog PNL-isti sa nu ma injure rau, personal, doresc sa nu se rupa USL-ul, dar daca interesul ciolanului si al orgoliului este mai presus, si este, decat cetateanul si durerile lui, atunci rupeti alianta si ganditi-va la alt slogan de campanie electorala.

Un USL de mamaliga

            In 2012, in acel decembrie cand am mers la vot plini de élan revolutionar, precum brigadierii din anii ’50 la tunelul Bumbesti-Livezeni, cu speranta schimbarii in mai bine a vietii noastre, cu speranta unei justitii impartiale si a anchetelor penale pe criteriul legii si nu a indicatiilor politice, am ales o alianta politica care promitea indeplinirea tuturor dezideratelor noastre. A fost o euforie generala, ne si vedeam intr-o tara in care legea era mai presus de politic, intr-o tara in care institutiile intrau pe fagasul normal al legalitatii.

            Toata aceasta bucurie a fost de scurta durata, desi sefii noi aliante castigatoare erau tineri, de la ei ma asteptam sa vina cu idei noi, indraznete  in modul de a conduce tara, sa izoleze la Cotroceni pe cel ce inca mai ocupa si ocupa scaunul de Presedinte doar, datorita unor factori externi, independenti de vointa poporului, au inceput guvernarea prin incheierea unui pact cu Basescu, pact prin care nu au facut altceva decat sa-l reanimeze, sa-i dea o gura de oxigen, mai précis sa-l legitimize in fruntea statului, dupa ce 7,4 milioane de romani ii spusese sa plece din functia de Presedinte.

            Astfel, au inceput o guvernare care, daca la inceput a fost laudata de Basescu, odata cu trecerea timpului nu, numai ca nu mai lauda guvernarea, dar facea tot ce era posibil pentru a impiedica actul de guvernare.

            Sa nu credeti ca sefii USL au stat cu mainile in san, nu, au inceput sa mearga pe la diferite emisiuni televizate si sa planga pe umarul alegatorilor, cum o duc ei de rau in regimul Basescu, cum ii terorizeza acesta, cum le face viata grea si in general cat de odios este reanimatul de la Cotroceni. In sustinerea capilor USL vin tot felul de subordonati de ai lor care sunt senatori, deputati, ministri s.a.m.d., impreuna si cu Ponta si Antonescu in frunte fac un cor de bocitoare de plang si pietrele de mila lor cand ii aud cum se jelesc.

Auzind-ui uit pentru o clipa ca au o majoritate istorica in Parlament de peste 70% si cred ca se afla in opozitie si nu la guvernare. Un singur om, T.Basescu, infrunta o alianta de 70% in Parlament, iar uselisti nu sunt in stare sa contracareze loviturile acestui om. Daca nu au legi, de ce nu le fac, iar cand le fac, de ce nu le gandesc, de ce nu le rumega suficient, incat sa iasa o lege ce nu mai poate fi intoarsa de nimeni?.Am senzatia ca toate legile sunt facute in fuga, pe picior, cu iresponsabilitate, altfel, daca ar fi fost gandite, nu mai erau toate intoarse de CCR.

            Este pacat, acest guvern a venit bine intentionat, pe o mare sustinere populara, pe un vot negativ dat fostei guvernari pedeliste, cu un Presedinte aproape demis, cu o cota de incredere de sub 10%, iar PDL undeva la 1o%, nu a stiut ce sa faca cu increderea si voturile oamenilor, au fost luate unele masuri jenante, puerile, aproape dadea impresia ca tara nu este guvernata. In acest fel a lasat loc PDL-ului sa creasca, Presedintelui sa preia fraiele antiguvernare; in loc ca Parlamentul sa-l sanctioneze de fiecare data cand incalca Constitutia, de altfel Basescu si-a facut un titlu de glorie din violarea in toate pozitiile a acestei legi a legilor, ei au preferat sa vina la TV si sa ne spuna ce rau este Basescu si cate necazuri face tarii, nu asta trebuia sa faca, ci pur si simplu sa ia masuri impotriva lui daca gresea, dar cu oameni din mamaliga nu se poate guverna o tara.

            Este strigator la cer sa poti vedea manifestatii ale PDL impotriva guvernului USL, in conditiile in care USL-ul carpeste gaurile lasate de guvernarea portocalie, dar nu a reusit sa anihileze acest partid care a avut o guvernare antipopulara, datorita impotentei de a izola pe cel ce fusese port drapelul tuturor relelor din timpul guvernarii Basescu-Boc. Ma minunam de tupeul lui Blaga, Stolojan, Predoiu care, cu manie proletara infierau gravele greseli ale guvernarii USL si cum promit ei o Romanie fara pensionari si cu salarii marite pentru bugetari.

Regele Carol I si rascoala taranilor din 1907

          Sub domnia lui Carol I industria cunoscuse o oarecare dezvoltare, in schimb agricultura, care era principala ocupatie a populatiei tarii, ramasese mult in urmă. Practic relatiile dintre boierii ce erau proprietari pamantului, arendaşii, care se ocupau de administrarea moşiilor boiereşti și țăranii care munceau pe moșiile boierilor, erau de tip feudal. Țăranii, lipsiti de pamant, erau obligati sa lucreze pamantul boierilor aproape gratis. Regele, el insusi, intaiul boier al tarii, mare proprietar de moșii, nu a fost capabil sa rezolve problema țăraneasca printr-o reforma agrară, acest neajuns a dus la multe rascoale ale taranilor, prima fiind in 1888 care a cuprins 27 din cele 32 de judete. A urmat rascoala din 1907 care a debutat in februarie in satul Flamanzi din Moldova, cuprinzand pana in martie si sudul tarii. Răscoala s-a declanșat pe fondul sărăciei țăranilor, a lipsei de pământ, a obligațiilor tot mai mari puse ca un jug greu pe spinarea țăranilor. In timpul crizei taranesti Carol I a promis țăranilor ca vor fi improprietariti printr-o reforma agrara daca vor inceta rascoala. Însă, regele, in loc de reforma a trimis armata care, in unele locuri, a folosit si artileria impotriva taranilor omorând circa 10.000 de țărani (dupa alte surse numarul mortilor ar fi fost de 9.000, iar dupa altele de 11.000), generalul Avramescu, ministrul de război care a făcut planul înăbușirii răscoalei împreună cu I.I C. Brătianu, scria în Memorii că au fost 2500 de morți împreună cu ostașii căzuți în timpul evenimentelor, indiferent de numarul lor, chiar si un om daca ar fi murit, cineva tot trebuia sa plateasca. Nu s-a intamplat nimic, guvernul a mers mai departe, regele a uitat fagaduiala facuta țăranilor, cum ca vor fi  improprietăriţi cu pamant printr-o reforma agrara. Nici nu avea cum sa se tina de cuvant, atata timp cat el avea cele mai mari suprafete de teren arabil, forestier si pasune. Rezultatul a fost ca principalul sector  al economiei romanesti, in vremea in care era antrenata majoritatea covarsitoare a populatiei, a ramas intr-o stare primitiva.

            Interesanta a fost si pozitia primului ministru de atunci Gheorghe Grigore Cantacuzino care, desi cunostea situatia grea a taranilor (vezi discursul din Parlament din noiembrie 1907), nu a ezitat sa trimita armata sprijinita de artilerie impotriva taranilor, rezultatul a fost un adevarat genocid. 10.000 de oameni si-au gasit sfarsitul in urma gloantelor trimise cadou de regele milostiv al tarii. Desi au murit atatia oameni, nimeni nu a platit pentru asta. M-as fi bucurat daca regele Mihai ar fi recunoscut greselile facute in acea vreme si impreuna cu mostenitorii partidelor istorice si-ar fi cerut scuze poporului pentru sangele varsat in acele vremuri.

            Noi, romanii, suntem multumiti de modul cum a fost condusa tara de regele Carol I, atat de mult suntem multumiti, incat am vrea sa vina inapoi dinastia de Hohenzollern. Am uitat baile de sange in care au fost scaldati muncitorii grevisti din Lupeni din anul 1929 ori ceferistii din februarie 1933, sigur ca regele a primit un mare ajutor de la partidele politice ale vremii, respectiv PNT si PNL. Daca ne uitam atent la mainile celor care au condus tara in acele vremuri vom exclama precum Vitoria Lipan: “Gheorghita, vezi daca pe mainile lor scrie sange!”.Nu putem vorbi de o societate echitabila in perioada regatului, atata timp cat au fost omorati oameni numai pentru faptul ca si-au cerut drepturile salariale ori au cerut parte din pamantul pe care il munceau. Unii îmi vor spune că lucrurile nu sunt adevărate. Îi întreb doar atât, au fost îmuşcaţi ţărani şi muncitori în perioada descrisă de mine? Nici nu mai are importanţă care a fost motivul, important şi dureros este faptul că nişte oameni au fost omorâţi, prin urmare, acolo au fost comise crime.

            Mai nou a aparut o “alteta” cu pretentii de latifundiar nabab. Ma gandeam ca ar fi bine sa mosteneasca din averea ce a adus-o stra-strabunicul sau cand a venit in tara in 1866. Ce dracu astia au fost domnitori in Romania 80 de ani si au strans o avere mai mare ca regina M Britanii care, are o dinastie de cateva sute de ani.

            Eu zic sa mai cautati prin lumea asta, poate mai sunt ceva bastarzi care ateapta sa fie improprietariti de biata Romanie, ţară care este condusa de niste nevolnici.

            Saraca tara bogata,  cu capete incoronate si mainile inmanusate, de excroci ai fost furată.