Coadă la DNA. Laura Codruța Kovesi jubilează.

     Coadă mare la DNA în această dimineață (13 iunie 2016). Când i-am văzut cu stăteau umili pe 
scările procuraturii,  șeful celui mai mare partid politic, un renumit doctor, avocați
etc., îmi venea să-i întreb, dacă nu cumva, a adus marfă, că numai pe vremea lui Ceaușescu, la
 sfârșit de dec IX în sec. trecut, am mai văzut așa ceva. Un spectacol grotesc, umilitor pentru cei aflați pe
treptele DNA. În birourile procurorilor DNA și mai ales în biroul șefei Departamentului, Laura
Codruța Kovesi, era hlizeală mare, se uitau unii la alții cu mândrie, iar de după biroul din lemn
masiv șefa le  transmitea mesajul : ”vedeți mă, eu sunt Dumnezeu!”.
În acest moment simt nevoia să fac o completare, nu sunt împotriva DNA, cu atât mai puțin
împotriva șefei Departamentului anticorupție,dar urăsc acest gen de spectacol. Se clamează
peste tot, că orice cetățean este nevinovat, până nu are o condamnare definitivă, pronunțată
de o instanță de judecată. Dacă lucrurile stau în acest fel, pentru ce acest circ în care oamenii
chemații la DNA  sub diferite motive, stau pe scările Instituției precum animalele la ZOO?
Prin acest circ mediatic aruncăm o anatemă asupra unor oameni, deocamdată, conform Constituției,
considerați nevinovați? Care este semnalul transmis de DNA, pentru că în afară de lotul Voiculescu,
în care sentințele pronunțate au fost mari, nu spun foarte mari, nu cunosc speța, în celelalte dosare
ajunse pe masa instanțelor și judecate, deși sumele însușite de infractori au fost de zeci de milioane
de euro, pedepsele aplicate de judecători, au fost niște mângâieri pe capul infractorilor. De aici putem
deduce, fie că dosarele întocmite de DNA au  fost subțirele, fie judecătorii îngăduitori cu infractorii.
DNA, față de DIICOT și Procuratura Generală și-a făcut un titlu de glorie din a umili populația.
     Îmi amintesc de Olguța Vasilescu, dusă cu cătușe în arest, apoi pusă în libertate fără nici o restricție
 judiciară. Cui folosește distrugerea credibilității și personalității unor oameni, fie ei politici, fie
oameni de afaceri. Nu vreau să iau în brațe niciun membru de partid, indiferent din ce partid face
parte, dar, până ce instanța nu își spune ultimul cuvânt, nimeni nu are dreptul să condamne.
     Cred în necesitatea DNA ca mijloc de luptă anticorupție, dar nu pot fi de acord cu modul de acțiune
al acestui Departament. Trebuie să existe o modalitate prin care oamenii suspectați de a fi comis vreo
infracțiune, sau citați ca martori, să se prezinte la audieri fără acest circ mediatic. Gândiți-vă că toți acești
oameni au familie, părinți, copii, soție, ținerea lor umilitoare la ușile unei Instituții, fie ea de cercetare
penală, este de condamnat pentru instituția respectivă.
DNA-ul nu condamnă, cercetează, anchetează, întocmește o acuzare (rechizitoriu) apoi învinuitul este trimis
 în fața instanței de judecată unde un complet de judecători va analiza probele aflate la dosar și probele aduse
în apărare, apoi va emite o hotărtărâre. 
     Prin ținerea umilitoare în fața ușii, DNA-ul a pus deja eticheta pe ei: vinovați.
DNA-ul nu este instanță de judecată, prin urmare, trebuie să fie foarte atentă cu punerea etichetelor.
Să facă anchete temeinice, să întocmească dosare imbatabile, iar după ce  sunt condamnați și averile
confiscate să fie arătați publicului, până atunci trebuie să fie discrete.
Cred că DNA este într-o continuă campanie de imagine, cred că nu interesează pe nimeni problema
corupției, toată lumea este interesată de imagine, nu de asanare morală a societății.

Coadă mare la DNA în această dimineață (13 iunie 2016). Când i-am văzut cu stăteau umili pe
Mulțumesc pentru poză : nasul.tv