sâmbătă, 21 martie 2020

A început să ne moară veșnicia.

     Veșnicia s-a născut la sat, spunea marele Lucian Blaga. Așa a fost până în urmă cu ceva timp, atunci când, vlăstarele satului au plecat în alte zări. Rădăcinile au rămas fără tulpini, tulpinile fără ramuri. Mugurii au răsărit pe alte trunchiuri de pomi, precum mușchiul copacilor pe tulpini străine. Bietele rădăcini, singure, părăsite, nehrănite, neiubite, îmbătrânite au început să moară, să putrezească, să dispară.

Au plâns părinții, și-au strigat copiii, cei plecați nu puteau să audă, erau departe, îndepărtați, străini și-nstrăinați.

Acasă, bătrânii, cu nepoții de mână, puneau mâna streașină la ochi, priveau în zare după copiii plecați, părinți ai nepoților lăsați în  grijă bunicilor.

     Anii au trecut, multe rădăcini bătrâne au trecut în neființă. Casele, risipite pe dealuri, ori la șes aliniate de-a lungul șoselei, au rămas pustii. Nimeni nu le-a îngrijit, nu le-a spoit, nu le-a încălzit.

Cei plecați păreau, jurau, sperau să nu se mai întoarcă la vatra părintească.

La sat, cu încetul, veșnicia începuse să moară.

    Un virus nemilos, răspândit prin Europa, a făcut ca mulți dintre aceia care păreau că uitaseră până și limba străbună, să-și caute vatra părăsită cu mult timp în urmă.

    Din temătură, au uitat de virus, de pericolul, iminent, de a-l răspândi. Au fentat autoritățile, să fim serioși și autoritățile s-au lăsat fentate, întrebarea mea este: pentru ce sumă au închis ochii?  A fost un sport, o întrecere, care ajunge mai repede la familia din țară să le dea proaspătul și de ce nu, necunoscutul până acum virus. Așa s-a ajuns ca oamenii să se contamineze în lanț.

    Românii, reveniți în țară, poate nu aveau prea multe cunoștințe despre pericol, altfel, nu-i cred atât de inconștienți încât să-și infecteze în cunoștință de cauză familia. Pot fi înțelegător cu ei.

    Însă nu pot să înțeleg inconștiiența lui Chițac, parlamentar, amiral în rezervă al marinei române, acesta a refuzat să fie luat cu izoleta pe motiv că este sub demnitatea lui. Ce vorbești domnule? Sub demnitatea ta nu a fost și când ți-ai infectat colegii?

    Nu am auzit ca virusul Covid 19 să ocolească demnitarii țării, totuși, Orban, Ludovic, nu Victor, a adunat ziariștii într-o conferință de presă și fără să-și pună o mască pe mutra, de discipol al lui Bacchus, le-a spus că intră în izolare la Vila Lac 1, fiind posibil infectat de la prietenul Chițac. Ministrul sănătății și el posibil infectat a mers în comisia de sănătate a Parlamentului fără să aibă mască de protecție și protejare.

Iresponsabili și pasibili de pedeapsă pentru că, în cunoștiință de cauză, au pus în pericol viețile altor oameni.

    Doar bravul, eroicul nostru Președinte, de când cu Coronavirusul nu a mai ieșit din bârlogul de la Cotroceni. Se spune că, din lipsă de activitate, se spală tot timpul pe mâini, precum Pilat din Pont, lepădându-se astfel de guvern, de măsurile luate de Orban, de Parlamentul care nu mai există și de tot ce se întâmplă rău în țară.

   După ce Dumnezeu ne va scăpa de Coronavirus, cred că nu suntem așa de creduli încât să credem că vom scăpa de virus datorită măsurilor luate de Orban, va ieși și Iohannis, călcând în picioare suferința românilor, și ne va povesti cum a luptat la baionetă cu nemernicul invadator Covid 19, cel care a fost pe aproape de a smulge România din gheara hrăpăreață a marilor concerne străine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vremuri de cumpănă

  În urmă cu 35 ani, oamenii, mai ales tineri, cădeau secerați de gloanțele unui regim tiranic. Sătui de frig și înfometare, cetățenii Român...