Scrisoarea procurorului către infractor

                                                      

                        Dragă infractorule,

            Îţi spun dragă pentru că tu eşti pâinea mea, dacă tu nu ai exista, nici eu cu întreg sistemul represiv nu am exista, de aceea personal îţi port un anumit respect, sigur nu las să se vadă, doar noi doi ştim acest lucru . Ai vazut, că v-am lăsat o mare perioadă de timp în pace, să vă puteţi face case, vile, să strângeţi ceva bani, că de, procesele costă, avocaţii sunt avari, pe urmă trebuie să rămână şi familiei acasă câte ceva, să aibă din ce trăi şi cu ce te căuta la puşcărie. Sunt totuşi nemulţumit de tine, eu te cocoloşesc, te amân, te chem din doi în doi să mai dai câte o declaraţie, iar tu nu laşi destule urme, şi mă faci pe mine să alerg după probe, am dat de înţeles să vorbeşti mai mult la telefon, pentru a te putea înregistra băieţii şi astfel mă scuteşti şi pe mine să mai alerg după tine. Nu mai bine vorbeşti la telefon, te înregistrez, te chem , când vii la mine deja să fi pregătit să faci cât mai multe autodenunţuri, ori denunţuri pur şi simplu, eu îţi pun înregistrarea în faţă, recunoaşti toate acuzaţiile,  îţi fac dosar, te trimit în judecată, am grijă să spun că ai colaborat cu organu’, că eventual ai mai dat şi pe alţii in gât, iar judecătorul ţine cont de recomandările mele şi iei şi tu mai puţin, te eliberezi mai repede şi vorba ceea, eşti gata pentru noi fărădelegi.

            După ce ieşi din puşcărie, când mai faci alte infracţiuni, vezi să fie tot pe specialitatea mea, să colaborăm pe mai departe. Mai ai şi altă opţiune, te faci măcănitorul meu, nu ştii ce e asta? Adică ciripitor, îi torni pe prietenii, colegii, chiar şi neamurile, ce ele de ce să nu plătească pentru hoţiile lor?

            Acum că nu ne aude nimeni, îţi aminteşti cât a urlat presa că nu iau măsuri împotriva ta, bine, că nu m-am speriat atât de uşor, i-am lăsat  să fiarbă în suc propriu, abia intr-un târziu te-am chemat. Ai fost tare când ai ieşit de la mine şi te-a întreat ziaristii despre ce e vorba, ritos le-ai răspuns : dosar politic şi ai încheiat orice discuţie. Bravo ţie!

Nu te-ai pierdut cu firea. Nu Gabriela mă, las-o pasta că îi vine ei rândul.

            Mi-ai reproşat căci te-am reţinut câteva zile, era normal să fac asta, trebuia să te acomodezi cu noul statut ce urma să îl ai, a durat până te-a condamnat, special nu am grăbit procesul, nu era gata redecorată şi reparată închisoarea unde urma să locuieşti.

Ştiu ce rău este când văruiesc în casă şi doar nu o fac eu.

            Acum te las, îţi urez sejur plăcut, hai mă, că aveţi nişte condiţii în puşcărie, că mulţi ar lăsa casa lor pentru traiul de acolo, probabil ăsta e motivul de se înghesuie aşa de mulţi să îi bag la zdup. Încă odată dragă infractorule îţi mulţumesc că exişti, de pe urma ta manânc o pâine bună, ce să faci cu ăia cinstiţii, aduc ei prime, aduc ei avansări,  sunt nişte cifre în statistici, dar tu, tu eşti viitorul meu.

            PS : Va arestez si eu in functie de cine este la butoane, ce sa-i faci ma: “partidu’ e-n toate, e-n cele ce sunt si-n cele ce maine vor rade la soare”, tine minte, asta nu dispare.

Scrisoarea unui telespectator către TVR.

                                            

           

                        În atenţia domnului Stelian Tănase Presedinte-director general al TVR.

            Stimate domnule Tănase,

            Am fost bucuros cand aţi fost numit in funcţia de şef al TVR, dvs. un om de cultură, care combăteaţi atât de frumos, de elegant şi pertinent tot ce nu era bine făcut în această ţară. Mă aşteptam ca televiziunea romană să fie mult mai receptivă în ce priveşte evenimentele de marcă din lumea culturii, a sportului şi chiar a politicii.

            De câteva zile, întreaga lume a tenisului de camp şi fanii acestora, vorbesc  despre turneul de tenis de la Roland Garros, acolo unde o romancă scrie istorie, mă aşteptam ca în acest context, TVR să ia iniţiativa transmiterii meciurilor în care românca noastră este protagonist. Ce se întâmplă acum cu Simona Halep este un fenomen şi poate produce la rândul ei un fenomen de masă în randul copiilor şi tinerilor dacă este făcut cunoscut, acest lucru se putea face prin televizarea meciurilor susţinute de fata noastra de aur.

            Îmi amintesc  că în anii 70, TVR era singura televiziune, nu avea nici măcar un alt program, TVR1 era singurul, totuşi transmitea meciurile lui Ilie Năstase. De ce atunci se putea şi acum , nu? TVR, faţă de celelalte televiziuni private, este susţinut din bani publici şi în acest context, eu, telespectatorul, care iţi dau ţie TVR în fiecare lună nişte bani, te somez să-mi răspunzi: de ce nu transmiţi ce este important pentru noi ca români şi plătitori de servicii? De ce nu aduci în casele tuturor românilor această sărbătoare naţională pe care ne-o oferă de fiecare dată cand joacă, această minunată Simona Halep?

            Nu vreau să întinez aceste minunate, uluitoare viictorii ale Simonei, încercând să fac o radiografie a ceea ce se întâmplă în TVR, promit cu o altă ocazie mă voi ocupa de modul în care este cheltuit banul public. Mă aşteptam să fiţi primi care să veniţi în întâmpinarea noastră cu ceea ce doreşte telespectatorul român. Rămân încredinţat că pe viitor veţi mult mai aproape de dorinţele noastre, ale celor ce vă punem o pâine albă pe masă în fiecare zi.

            Multumesc Antena 3, pentru hotărârea de a transmite finala dintre Simona noastră şi Maria lor.

            SUCCES SIMONA HALEP!!!!!!!!!

                       

Scrisoarea pacientului catre doctorii spăgari

                                

                        De fiecare dată cand mergeam la doctor, aveam o compasiune interioară pentru omul din faţa mea care, încerca cu toate forţele lui să-mi redea sănătatea. Admiram profesionistul, desi poate acasă avea destule lipsuri din cauza proastei remunerări, cum îşi facea treaba cu conştiinciozitate, cu delicateţe şi ataşament faţă de pacientul din faţa sa.

            De câtva timp descopăr, este adevărat personal nu am cunoscut asemenea doctori, că sunt medici care merg până acolo încât negociază viaţa. În urmă cu câţiva ani a existat o criză a medicamentelor pentru cancer. Au fost dezbateri la televiziunii, au fost exemplificaţi oameni suferinzi cu dureri dincolo de puterea omenească, se căutau vinovaţi, explicaţii ş.a.m.d. Nu mică mi-a fost surprinderea când în urmă cu câteva zile a fost descoperită o reţea de medici care în folosul lor întocmeau reţete gratuite false, farmaciile le eliberau, apoi medicamentele erau vândute la negru de catre medici pacienţilor suferinzi de cancer.

            Numai Mengele cu experimentele lui pe oameni în lagărele de concentrare, a mai dat dovadă de atâta cinism. Cum poate un om, cu atât mai mult un medic, să se joace cu chinurile şi durerile  unor muribunzi? Cum să îţi faci palate din rănile unor oameni?

Personal pe aceşti doctori, nu îi pot numi  oameni, dar nici animale, dacă aş da numele vreunui animal este posibil să jignesc animalul.

            Percheziţiile făcute la locuinţa lor au scos la iveală averile colosale făcute din negoţul cu suferinţa bolnavilor.

            Un alt caz în care medicii erau interesaţi de propriul buzunar şi mai puţin de pacienţi, este cazul doctorilor de la spitalul de arşi care, preferau să repare sâni pentru că erau plătiţi cu cash, lăsând pe mai târziu o operaţie de reconstrucţie în urma unor arsuri care nu aducea un profit imediat. Şi aici sumele găsite în  locuinţele acestor doctori sunt uriaşe comparativ cu salariile lor.

            Un nou scandal a izbucnit în Caraş-Severin unde mai mulţi medici au falsificat dosare de pensionare, contra unor sume frumuşele de bani.

În toate aceste cazuri a fost prejudiciata Casa de Asigurări de Sănătate, sistemul de sănătate în întregul lui, medicii vor fi priviţi cu suspiciune de către pacienţi, lipsa unui medicament din farmacia spitalului poate fi catalogată ca o posibilă fraudă, reclamaţiile la Consiiliul Medicilor, politie, ori procuratură se vor inmulţi, de multe ori vor fi anchetaţi doctori oneşti, care îşi fac cu dăruire profesia, dar vor intra şi ei în acest malaxor al neîncrederii. Sigur şi sistemul este de vină că nu asigură salarii onorabile medicilor, profesorilor şi celorlalte categorii de profesii, dar de la asta până la a devenii milionar în euro pe spinarea unor bătuţi de soartă este cale lungă.

            Se pare că în sistemul de sănătate banii nu sunt chiar aşa de puţini, sunt multe şi adânci buzunarele unor hoţi ce îşi spun pompos doctori. Nici o milă pentru asemenea oameni, unul care a furat o pâine căci nu avea ce mânca poate fi iertat, dar asemenea bandiţi ce vâră adânc mâna în buznarul pacientului suferind, de multe ori pe moarte, nu trebuie arătată nici o clemenţă. Procurorii sunt chemaţi să fie chirurgi în sistemul medical, faceţi-vă datoria, curăţati plaga, amputaţi dacă e cazul, sterilizaţi, pansaţi şi redaţi sistemul de sănătate sănătos populaţiei.

Dilema lui Tariceanu

                                               

                        Cocoţat în vârful gardului care înconjoară sediul PNL, neştiind ce să facă, să sară in curte, ori să rămână în afară, din această dilemă nu poate ieşi Tăriceanu. El ar vrea să ajungă în curte, chiar în sală, acolo unde se iau deciziile, dar dacă nu este primit, dacă va fi dat din nou afară, se compromite de tot. Să rămână în afara jocului iar nu-i convine, ratează ocazia de a ajunge în vârful partidului. A dracului dilemă.

            Greşeala cea mai mare a fost atunci când a demisionat din partid, nu ai voie, tu, ca fost Preşedinte al partidului, ca fost ministru, prim-ministru, pus în aceste funcţii de partid, să demisionezi cand partidul nu este deacord cu tine. Îmi pare rău că trebuie să spun d-le Tăriceanu, dar dvs. trebuie să fiţi deacord cu partidul, chiar dacă în acel moment greşeşte, rămâi în partid şi încerci din interiorul lui să îndrepţi lucrurile. Sunt deacord cu dvs. că partidul luând acele decizii, a greşit, mai târziu chiar s-a văzut bine greşeala şi mulţi regretă ieşirea din USL, mai ales Crin Antonescu care şi-a încheiat cariera politică din cauza acestui fapt. Tocmai pentru că era aşa o greşeală nu trebuia să fugi, partidul avea nevoie de oameni vechi cu experienţă şi expertiză politică. Fostul om politic C.Antonescu, intr-un fel avea dreptate când critica fuga dumitale. Un adevărat soldat şi un membru de partid este un soldat, nu părăseşte lupta, pentru că inamicii sunt mai mulţi, rămâne şi luptă până la ultima picătură de sânge aşa cum a făcut Dinu Brătianu, ori M.Ionescu-Quintus, prietenul dvs.

            D-le Tariceanu, sunteţi un bun om politic lăsând la o parte această greşeală, eu zic să săriţi gardul, dar cel mai bine este să intrati pe poarta principală, să vă faceti mea culpa pentru demisie, considerând-o ca un gest de protest împotriva deciziei luate de partid la un moment dat şi să vă reînscrieţi în partid (din alte surse ati fi deja membru), apoi prin modificare de statut să puteti candida la funcţia supremă în partid. Nu sunt liberal, sunt de stânga, nu sunt fan PSD, sunt fan Romania şi în acest context sper ca PNL să rămână un partid care poate face alianţe şi nu fuziuni. Sunt doi candidaţi acum pentru presedinţia partidului, Iohannis şi Ghişe, mi-aş dori să câştige Ghişe, dar nu cred să aibă forţa necesară, din acest motiv cred că este neapărată nevoie să candidezi pentru funcţia de Preşedinte al PNL. Iohannis a fost cel care a scos PNL-ul din USL şi tot este cel care l-a lucrat până la distrugere pe C. Antonescu. Trebuie barat drumul neamtului spre şefia partidului, dealtfel tot dezastrul de acum l-am prevăzut in articolul : http://carstea-ionel.blogspot.ro/2014/03/seppuku-lui-antonescu-asistat-de.html, acest lucru se poate face numai prin candidatura domniei tale şi alegerea evident ca Preşedinte al partidului.

            Succes domnule Tariceanu!

Scrisoarea poporului roman catre Simona Halep

                                                Dragă  Simona,

                        Îţi mulţumim că exişti, datorită ţie de mai mult de un an de zile  întreaga lume se interesează de România. Suntem din nou mândrii căci suntem români, am avut în istoria ţării noastre de cateva ori asemenea momente, am să amintesc câteva : Nadia, Ilie Năstase , Hagi, Irina Spârlea, V Ruzici, Szabo, Lipă, si mulţi alti gimnaşti şi atleţi.

            În aceste momente grele pentru România, cand poporul este din ce mai deprimat, ai venit tu, ca o eroină de basm şi la o varstă destul de fragedă ai pătruns in elita tenisului mondial, ajungand pe un loc pe care înaintaşele tale numai l-au visat (asta nu înseamnă că au mai puţine merite). Te-ai născut din spuma mării şi ai pornit în lume să devii eroina tenisului. Daca fetele de varsta ta işi îndeasă tot felul de silicoane prin sâni pentru a fi mai sexy, tu ai făcut invers pentru a deveni o mare campioană, puteai rămâne o piţipoancă, eşti frumoasă, erai înzestrată de D-zeu cu bust ce putea face furori prin cluburile de pe Dorobanţi, tu ai preferat munca, bătăturile în palme şi multe ore de antrenament zilnic.

            Acum când a venit succesul, ca rod al miilor de ore de antrenament, să nu uiţi dragă Simona să îţi plăteşti taxele datorate statului român. Voi sportivii nu trebuie să uitaţi niciodată, dar niciodată, minunatele condiţii create de statul roman, pentru ca voi sa va puteţi antrena fiecare pe unde se descurcă. Nu trebuie să uitaţi de sălile de sport construite şi ţinute încuiate, ori în care ploua, ori aşezate în pantă, de marile premieri făcute de guverne după ce elevii, ori sportivii s-au întors cu medalii de la diferite olimpiade la care au participat, atât de mare era cuantumul premiului încât de multe ori nici nu se merita să se deplaseze medaliatul să-l ridice, pentru că nu acoperea cheltuielile de deplasare.

            Îţi doresc succes în continuare, la Roland Garros şi oriunde în lume, nu este nici o nenorocire dacă nu câştigi turneul, important este să mergi cât mai departe, nu uita că ai numai 21 de ani, ai tot viitorul în faţă. Sigur că ar fi o mare euforie în ţară dacă tu ne-ai ferici cu trofeul Roland Garrosului, sunt mulţi ani decând un tenismen român nu a mai câştigat un mare turneu. Ţiriac nu a spus cu răutate ce a spus, într-adevăr devii un mare tenismen când ai câştigat unul din  marile turnee, dar tu deja şti acest lucru, Ţiriac şi Năstase nu au făcut altceva decât să te protejeze pe tine împotriva infatuării, mulţi sportivi s-au pierdut după ce au devenit celebrii.

            Îti doresc zeiţă a tenisului românesc  de acum şi mondial să fi sănătoasă şi să câştigi cât mai multe turnee, pentru a se vorbi cât mai mult timp de bine şi despre ţara noastră. Fă tu, dragă Simona, ce nu sunt în stare ambasadorii noştrii, plătiţi din impozitele noastre, arborează tu steagul României în cât mai multe locuri de pe glob, arată-le celor ce nu ne cunosc că nu suntem nişte barbari, aşa cum se străduie ei să ne arate.

            SUCCES, MARE  ZEIŢĂ!

           

Scrisoarea finului catre nas

                        Sarut mana nasule,

             Afla despre noi ca suntem sanatosi, ceea ce iti dorim si la matale. Tare mult m-am bucurat cand am devenit cumetrii, te-ai intrebat vreodata nasule de ce am vrut sa-mi botezi copiii? Nu te-ai intrebat? Dar cand iti veneau paraii fara numar, credeai ca ti se cuvin? Nu nasicule, mancati-as sufletul matale de barosan, ca esti, ce e al tau, e al tau, nimic nu e moaca, totul are un prêt, tu trebuia sa ma scapi de parnaie, nu mai scapat, ai spus ca mai tarziu sa se termine procesul. Ai fixat pretul, am platit cinstit, nu te-ai tinut de cuvant, mi-ai spus ca nu poti, bine,  te cred, da vreau banii inapoi. A venit fata pentru restul de euroi si ai cam trimis-o la plimbare, ai spus sa vina altadata, a venit fata, iar tu ai pus gaborii pe ea si pe nepotelul meu, finul lu matale. Pai bine nasule, cand l-ai botezat pe ala mic ai spus popii ca te lepezi de satana, da eu vad ca matale umbli cu dracu.

            Trebuie sa fi baiat de treaba sa lamuresti lucrurile si sa fim in continuare buni preteni, cum am fost pana acum. Hai sa uitam de suparare si sa terminam afacerea cu bine, altfel ramanem suparati si nu se face. Si acum ma uit la poza cand ne pupam si ma intreb ce s-a intamplat cu matale, chiar te-a orbit asa de rau banii mei, castigati cu sudoarea fruntii mele? Pana la urma banii sunt ai mei, iar matale ca un gagiu de treaba ai sa ii inapoiezi, ca nu te lasa  sufletul sa te bucuri la cateva sute de mii de euroi, care apartin de drept familiei mele. Nasule eu prea multe numai am ce spune, pe aici toate sunt bune, gaborii sunt de treaba, sigur ca daca ar fi un barosan veritabil ca mata aici, ai avea camera la separeu, din cand in cand  as veni in vizita, am mai trancani de una de alta, ca nu ai ce face toata ziua, ne-am aminti de chefurile noastre, sti alea cand venea si Al Mare, ce pirande pe ales jucau in jurul nostru, ce berbecuti la protap, ce vinuri,  imi mai aduc si  aici, da de, e putin, cu teama, daca ai veni cumetre sa locuiesti cu mine s-ar schimba lucrurile. Da uite ca m-am luat cu vorba si nu am lamurit problema noastra si  vreau sa o lamurim, cred ca cel mai bine este sa dai copiilor banii, sa aiba cu ce veni dupa mine si sa ramanem buni prieteni.

            Nasule, sa moara mama, daca ma tragi vreodata-n piept ti-ai gasit nasul.

Scrisoarea lui Ion C.Bratianu catre C. Antonescu

                        Draga Antonescule,

            Nu aveam de gand sa scriu aceasta scrisoare, dat fiind faptul ca eu imi dormeam somnul de veci linistit si nederanjat de nimeni de aproape 20 de ani. Prima data cand m-am rasucit in mormant a fost atunci cand l-am auzit pe Radu Campeanu propunand pe regele Mihai sa candideze la presedintia tarii din partea PNL. Cum dracu, doamne iarta-ma!, s-a gandit asta, ca un rege, el insusi o institutie opusa republicii, va accepta asa ceva, fara sa nu fie  de rasul curcilor. In ultimii 20 de ani am mai avut micii tresariri, atunci cand am vazut ca a ajuns la sefia partidului oamenii de stanga cu acte in regula, ori cel putin simpatizant si aici ma refer la T. Melescanu si T Stolojan, am trecut cu vederea si eu la inceput am fost mai spre stanga, ailalti ne numeau chiar “rosii”.

            Astea au trecut, am vazut ca in ultimii ani la conducerea partidului au fost liberali autentici, ma refer la Tariceanu si chiar la tine Antonescule. Iti trecusem cu vederea alianta cu stanga, era pentru binele partidului si al tarii, gandeam eu, numai ca alianta din motive pe care nici eu nu le-am inteles (  ce vrei draga suntem la distanta de 140 de ani), s-a rupt. Nu era un capat de tara daca te uneai cu cei pe care ii injurasesi pana acum, s-a mai vazut in politica, dar sa faci fuziune cu PDL, sa piara pentru totdeauna partidul pe care eu l-am format si copiii mei l-au dus mai departe cu destula cinste si onoare, gandeste-te numai la Ionel Bratianu, nu iti mai spun de ceilalti, asta e prea mult.

Te-ai gandit  ce poate fi in sufletul lui Mircea Ionescu-Quintus, acest ultim mohican al liberalismului autentic? Te-ai gandit cat a putut sa sufere atunci cand l-a indepartat pe Tariceanu din sala, numai sa nu iti sumineze tie autoritatea?  Nu te-ai gandit nici la Dinu Bratianu, cel mai mic dintre fii mei, care a murit in inchisorile comuniste? Tu esti un ins, Partidul National Liberal este un titan si mai repede te va arunca pe tine peste bord, decat sa piara el. Antonescule, pentru viata politica romaneasca in ansamblu si pentru liberali in particular, cel mai bine este sa pleci din partid, sa pleci din viata politica romaneasca, ti-ai spus ultimele cuvinte atunci cand ai demisionat, ce ai facut dupa, trebuie sters din memoria liberalilor. Ideea ca acest baiat molcom si incetinel, de origine germana, Iohannis, sa ajunga Presedintele Romaniei este un bluf. Cineva va manipuleaza prost.

            Unde te-ai pierdut, cine si-a bagat coada, cine te-a sfatuit, ce s-a intamplat de ce ai rupt alianta cu PSD-ul? Acolo ai pierdut. In politica nu este suficienta numai elocinta, este nevoie sa ai si subtilitate, sa ai o complexitate a gandirii, machiavelismul  este arma de capatai a politicianului, numai cu oratoria nu izbutesti, cu ea trezesti constiinte, dar cu subtilitatea manevrelor domini si stapanesti constiintele.

            Ma intorc in mormantul meu cu speranta ca la conducerea partidului vor veni liberali adevarati care, nu ma vor mai face sa ma trezesc din dulcele somn al mortii.