Cuvântarea lui Băsescu la parastasul PNŢcd

      Membrii răposatului PNŢcd, au comemorat memoria fostului partid, printr-un parastas intitulat sugestiv, Congresul PNŢcd . În locul preotului, pentru oficierea slujbei, a fost invitat groparul şef al fostului mare partid, cel care a dat lovitura de graţie ţărăniştilor, Traian Băsescu, iar pe post de ţârcovnic, cu derogare evident, Elena Udrea.

Sigur că, nu mă mai miră nimic din lucrurile care se petrec pe scena politică, chiar mi se pare normală alăturarea lui Pavelescu („Ăla Mic cu Capul Mare” expresia îi aparţine lui Băsescu şi era destinată lui Pavelescu), de Băsescu şi Udrea. În 2004 făceau ţoţi trei parte din Partidul Democrat, pe atunci afiliat Internaţionalei Socialiste. Între timp au cârmit-o la dreapta, cel puţin declarativ, era un lucru absolut normal, PSD-ul lua prea mult din electoratul stângii, PD-ului îi rămânea prea puţin 7-8%, atunci a virat dreapta, mirajul banilor, al sinecurilor şi parvenitismului, era mult prea mare.

     Să mă întorc la parastas, pardon Congres, invitat să ia cuvântul, domnul Băsescu ne-a fericit cu ideile din puţul gândirii domniei sale. Cu o morga, ce se voia, a arăta regretul pentru dispărut, dar şi speranţa pentru renaşterea lui, d-l Băsescu a asigurat îndurerata asistenţă, că va lupta, pentru ca în viitor PNŢcd-ul, să aibă grup parlamentar, să revină la puterea şi credibilitatea din timpul marelui Corneliu Coposu. Pentru a da greutate celor spuse nu a ezitat să ia de martor, ca pe un d-zeu, pe „Ăla Mic cu Capul Mare”, adică fericitul domn Pavelescu, cel care era maestru de ceremonie la zisul parastas. Tot aici, d-l Băsescu s-a arătat îngrijorat pentru soarta domniei sale după ce mandatul de Preşedinte se va termina, iar domnia sa va deveni un particular oarecare. Îngrijorarea venea din teama că DNA-ul ar putea fi desfiinţat, iar dosarele lui aflate în stare de conservare la DNA, nu vor mai putea fi rezolvate, pe cale de consecinţă nu va mai răspunde pentru multiplele infracţiuni reţinute în sarcina sa. Pentru a nu mi se spune că sunt tendenţios voi cita din T. Băsescu : „Aceşti ticăloşi, Victor Ponta, Călin Popescu-Tăriceanu, Theodor Meleşcanu, vor pune cătuşe DNA ca să nu le pună DNA-ul lor”. Am un sentiment de "mândrie patriotică" când văd un om cu atâtea probleme de moralitate şi infracţionalitate, luptând pentru a fi arestaţi alţii, sperând într-o scăpare a lui. Cum dracu poate cineva să fie atât de ipocrit, să se considere deasupra tuturor relelor din România, când el a fost artizanul acestor rele? Cum poate uita Băsescu că s-a format ca om, ca meserie, ca bişniţar de blugi, ca scriitor la Securitate, în vremea comuniştilor, el însuşi, un comunist de frunte? Citez din Băsescu :”Alegerea unui candidat care dispreţuieşte statul de drept, care îşi are rădăcinile educaţionale în regimul trecut, ar putea însemna o întoarcere în timp a României”.

Frumoase cuvinte, numai că acest domn uită un lucru elementar, dintre toţi candidaţii, numai Meleşcanu este mai în vârstă decât el, restul sunt mai tineri. Ştie despre modul cum a fost format în timpul lui Ceauşescu, nu o spune deschis, dar ne dă de înţeles ce a gîndit : „Am fost destul de ticălos, din cauza regimului în care am fost format, am făcut rele, am călcat pe sentimentele, sănătatea şi libertatea unor oameni, am încălcat legile şi Constituţia ţării, am rămas la putere, deşi am fost de două ori suspendat, numai datorită unor conjuncturi, numai alegeţi unul format la aceeaşi şcoală cu mine, odată cu mine trebuie să dispară reminiscenţele comuniste. Asta trebuie să înţeleagă electoratul”.

Este clară trimiterea electoratului spre a o vota pe E.Udrea, dar şi Ponta are aceeaşi vărsta cu Udrea. Amândoi au fost prea tineri la revoluţie pentru a fi suspicionaţi de poliţie politică.

Cum Udrea, conform declaraţiilor domniei sale, se trage direct din Traian Băsescu şi se autoproclamă continuatoarea politicii şi comportamentului mentorului său, eu o consider un candidat perdant, tocmai pentru că nu s-a dezis de Băsescu. Pe de altă parte o admir pentru loialitatea sa şi curajul de a intra de vie în aceeaşi groapă cu părintele ei spiritual.

O nouă revoluţie

        Peste o lună de zile avem alegeri prezidenţiale. Nimic nou, candidaţii provin din partide prăfuite de timp şi fapte, deşi sunt mulţi ca număr, oferta e slabă calitativ. Partidele sunt aceleaşi de 20 de ani, membrii lor, cu mici excepţii, au trecut pe la toate aceste formaţiuni politice, au făcut popas în anumite partide în funcţie de interes, de bani. În clipa în care societatea se va hotărî să dea un bobârnac acestor prăduitori de bani publici, se va găsi şi un lider care să conducă România pentru interesele ei şi ale cetăţenilor acestei Ţări.

Pentru aceasta va trebui ca noi cetăţenii votanţi să ne eliberăm de metehnele vechi, numite nepăsare, indolenţă şi insolenţă. Să lăsăm la o parte sintagmele, „merge şi aşa”, „nu mă interesează cine conduce ţara”, „toţi sunt nişte hoţi”, „nu merg la vot, oricum se aleg între ei”.Nepăsarea noastră şi hoţia lor amestecată cu cinism, au dus la distrugerea acestei ţări.

       Trebuie să pornim de undeva, tot timpul ne lamentăm că sunt pensiile mici, că salariile sunt insuficiente, că patronul îmi dă minimul pe economie, că serviciile medicale sunt la pământ, că organele de anchetă acţionează discreţionar, că la şcoală elevii nu învaţă, că dosarele depuse pentru accesare de fonduri europene nu sunt primite până nu dai ceva funcţionarului, etc.,etc.

Să vedem întâi cum ne comportăm noi ca indivizi, apoi vom vedea şi comportamentul societăţii în ansamblu. Eşti fumător, vrei să aprinzi o ţigară, nu ai brichetă, aprinzi un chibrit, restul nears îl arunci pe jos, era rămas puţin din el, doar nu era să îl ţi în mână până la primul coş de gunoi. Termini ţigara de fumat, visător arunci chiştocul pe jos, era un mic chiştoc, doar nu era să-l duci până la coşul de gunoi care se întâmpla să fie şi cam departe. A, uite chioşc stradal care vinde produse de patiserie, comanzi un pateu, vânzătoarea îl ambalează în câteva şerveţele, plus încă două pentru şters pe mâini, toate puse într-o punguţă de plastic nedegradabilă. Mănânci cu poftă pateul, te ştergi pe mâini, toate şerveţelele le pui în punguţa de plastic, cum nu este nimeni lângă tine, le mototoleşti şi le laşi să cadă uşor pe lângă tine, ori le arunci pe spaţiul verde. Poate dacă erau coşurile de gunoi mult mai aproape unul de celălalt, aceste deşeuri ar fi ajuns în coş, poate. Dar dacă venea unul cu chitanţierul şi îţi dădea amendă pentru faptul că ai aruncat propriile tale deşeuri pe jos, nu era mai sigură îndreptarea, altă dată căutai coşul cu mai multă atenţie.

        Un alt exemplu, mergi cu dosarul pentru accesare de fonduri europene, funcţionarul care trebuie să se ocupe de caz îţi dă de înţeles că trebuie să contribui cu ceva la prosperitatea lui, ce faci, îi dai, ori anunţi organele de anchetă, pentru a i se face un flagrant? Corect este, să i se facă flagrantul ,pentru a putea fi îndepărtat de acolo, numai aşa vom începe să avem o bună societate. Dându-i bani, să nu-i faci rău, faci rău altora şi ţie, iar societatea nu va putea ieşi din mocirlă.

       Problema cea mai mare este caracatiţa formată între primari, consilieri, preşedinţi de consilii judeţene, prefecţi, miniştrii cu toţi subalternii lor.

Ca cetăţeni putem interveni şi în aceste locuri cu sesizări, pentru anumite lucruri prost făcute. Spre exemplu s-a asfaltat o stradă, după un an a început să apară gropi, sigur că materialul din care a fost turnat asfaltul a fost de proastă calitate, ce facem, mergem pe lozinca „ce mă bag eu”, ori sesizam organele în drept? Ce spun eu e delaţiune, ori atitudine de cetăţean responsabil? Îi lăsăm să fure mai departe privindu-i cu nepăsare, cu invidie câteodată, ori luăm atitudine, ţinând cont că ei fură din banii nostri?

Când nu ne vom mai lăsa prostiţi de o tagmă de bandiţi, ce îşi zic politicieni, atunci România va începe să meargă pe drumul cel bun. Noi ne lăsăm orbiţi , deşi vedem foarte bine că, politicienii în campania electorală pupă copiii, iar între campanii le fură acadele de la gură.

      Cum dracu am putut împrumuta tot ce e rău de la americani, olandezi etc., adică droguri, pedofilie, prostituţie, coca-cola, iar disciplina, ordinea, respectul faţă de lege,nu.

A venit momentul ca cetăţenii să se implice mai mult în actele de decizie ale guvernanţilor, avem câteva pârghii nefolosite : unu, pichetarea birourilor parlamentare din teritoriu, atunci când parlamentarul nu îşi face datoria, ori a fost găsit cu matrapazlâcuri, iar parlamentarii nu îi ridică imunitatea, astfel îl putem noi determina să demisioneze; doi, manifestaţii în faţa guvernului, ori de câte ori, se iau decizii împotriva intereselor statului.  Cei ce vor citi acest articol sunt sigur că vor veni cu mai multe înbunătăţiri. Începând să procedăm aşa, sunt sigur că vor apare şi lideri care să conducă ţara pentru interesele României. Trebuie ca educaţia copiilor să înceapă din familie, „cei 7 ani de acasă” să reînceapă a se vedea, apoi şcoala împreună cu familia să desăvârşească educaţia copiilor.Numai aşa vom putea avea o ţară curată şi cu respectul pentru lege.

Un om liniştit

        Se anunţă o toamnă fierbinte, evenimentele se succed cu viteză ameţitoare. Turcescu s-a dezvelit , nu ne-a spus lucruri exacte, a bălmăjit ceva despre D-zeu, un sac cu sare ce îl purta în spate, un judecător şi un livret militar împreună cu un fluturaş de salariu.

Că a fost acoperit cu plapuma şi acum a scos capul afară, ceea ce înseamnă că s-a descoperit, ori a fost turnător direct, în viitorul apropiat probabil că vom afla. Eu mă bucur pentru el că, a reuşit să se despovăreze de sacul cel greu, pe care îl purta în spate. Sunt convins că era greu, îmi amintesc grimasele ce le făcea şi spumele ce le împrăştia când avea invitaţi potrivnici lui Băsescu. Nu a fost uşor pentru el să facă emisiuni cu teme ce nu fuseseră alese de el, în care să bălăcărească învitaţii ce nu erau din gaşca Udrea -Băsescu. Acum s-a liniştit, a aruncat povara din spate şi şi-a încredinţat viaţa spirituală lui D-zeu, iar pe cea trupească judecătorului care urmează să se pronunţe asupra vinovăţiei, ori nevinovăţiei sale. Interesant este că Traian  Băsescu tace, asta poate însemna că declaraţia lui Turcescu l-a luat prin surprindere, ori că, din contră, aşteaptă ca acesta să vină cu completări la declaraţiile de până acum din care, să reiasă că ar avea cunoştinţă şi de alţi ofiţeri acoperiţi de prin diferite instituţii şi organe de presă. Personal nu cred că Turcescu a fost ofiţer acoperit, cred că a fost un turnător ordinar şi asta chiar nu a mai putut suporta.

     Dacă a fost ofiţer acoperit şi a avut acest comportament jalnic, deplâng serviciile ce au în subordine asemenea maimuţoi pe post de spioni.

Este foarte probabil să se ducă o campanie de denigrare a serviciilor secrete, mă întreb: cine o face şi cui foloseşte? Este ciudată întrebarea adresată de Băsescu sefilor serviciilor secrete, dacă sunt ofiţeri acoperiţi în Parlament şi Guvern, răspunsul primit de la ei a fost negativ. Chiar dacă au fost, ori sunt, ofiţeri acoperiţi în diferite instituţii,şefii lor nu-i poate desconspira, unu, foarte probabil să nu-i ştie, doi, nu-i lasă legea , iar trei, sunt acolo din ordinul serviciilor. Un ofiţer acoperit nu merge de capul lui, el execută ordine.

        Interesantă este prezenţa fostului şef al spionajului românesc în poziţia de candidat la preşedinţie. Teodor Meleşcanu ca un adevărat om al serviciilor discrete, nu a bătut prea mult apa în piuă pe tema candidaturii sale şi cu numai 48 de ore înaintea închiderii termenului pentru depunerea candidaturii, şi-a anunţat intenţia de a candida. Apariţia acestui diplomat, elegant şi elevat, a prins pe picior greşit toţii candidaţii autointitulaţi de dreapta. Meleşcanu îşi va face o campanie electorală corectă şi cu multă substanţă, fără atacuri la persoană, jigniri, ori calomni.

Acesta este prototipul Preşedintelui pentru acest moment. Interesant este faptul că ar intenţiona să demisioneze după doi ani, pentru a readuce alegerile prezidenţiale, odată cu cele parlamentare. Asta ar determina o mai bună stabilitate economică, reducându-se din anii destinaţi campaniilor electorale. Dacă este morală această candidatură, ori nu, nu mă pronunţ, nu cunosc sarcinile de serviciu ale unui director de serviciu secret. Oricum ca Preşedinte întră în contact nemijlocit cu aceste instituţii. Aştept rezultatul procesului intentat lui K.Iohannis, de către ANI, de fapt recursul. În situaţia în care este scos din cursă, se netezeşte drumul lui Meleşcanu spre Cotroceni.

Succes d-le Meleşcanu!

"Nici nu mai ştiu câţi suntem"

        Declarăţia lui Robert Turcescu bulversează societatea românească prin faptul că, este pentru prima dată când ,un ofiţer acoperit îşi dezvăluie adevărata meserie.

Nu trebuie, să ne surprindă faptul că, jurnalistul Turcescu era ofiţer acoperit, astfel de ofiţeri sunt în toate sectoarele de activitate. Serviciile secrete sunt în slujba românilor şi nu a altor state. Dacă R.Turcescu ar fi fost ofiţer acoperit al Guyanei Britanice în România, atunci chiar avea o problemă, altfel nu văd nici -o problemă, numai dacă, serviciul pentru care a activat, nu va avea ceva de reproşat ofiţerului său.Dacă deconspirarea s-a făcut cu acordul serviciului şi tind să cred că da, e OK.,dacă nu, probabil va avea de suportat consecinţele faptei sale.

     De altfel pe Turcescu aproape că îl deconspirase fostul Ministrul MAN gen Oprea, atunci când îl avansase la gradul de colonel, iar informaţia a ajuns publică. Apropo, ceilalţi avansaţi în grad odată cu Robert Turcescu când se deconspiră?

Robert Turcescu a demonstrat că poate fi un fariseu perfect, un adevărat spion acoperit, pentru modul în care şi-a păstrat acoperirirea ,eu îl felicit, clacarea nu prea am înţeles-o.

      Munca de informare pentru serviciile secrete nu poate fi făcută, decât prin culegerea de informaţii, nu te poţi prezenta în uniformă în faţa cuiva, să ceri date despre un anumit lucru, vei fi refuzat, ori datele vor fi incomplet oferite. Ofiţerul acoperit e bun, pentru că el se integrează nemijlocit în mijlocul celor pe care îi suspectează de comiterea unor infracţiuni, lucrînd cot la cot cu ei, de multe ori, chiar, instigându-i să comită ceva rău. Nu trebuie să blamăm acest lucru, trăim într-o ţară democratică în care poliţia politică nu ar trebui să mai fie prezentă.

     Totuşi ,cazul Turcescu poate avea unele implicaţii politice, ţinând cont de faptul că a făcut partizanat politic. Este foarte posibil ca unele informaţii culese de el, să fi fost date spre folosire, celor pe care îi susţinea politic. Dacă acest lucru s-a petrecut, este foarte grav.

Traian Băsescu ştia de dubla subordonare a lui Turcescu? Dacă da, cum a folosit acest lucru?

Nu cumva siguranţa lui Băsescu vine tocmai din folosirea în interes propriu al acestor agenţi acoperiţi? A folosit cumva Preşedintele României datele furnizate de servicii, pentru întocmirea unor dosare compromiţătoare liderilor politici şi magistraţilor, precum J.E.Hoover?

Cred că s-a produs o fisură undeva, ori este o cacealma. Dacă R. Turcescu numai putea suporta să discute despre ofiţerii acoperiţi, ştiindu-se pe el în această situaţie, putea să îşi dea demisia din presă şi se apuca de cântat prin localuri. Oricum va trebui să plece din televiziune, cel puţin pentru un timp.

      Mai repede cred că a primit ordin să se deconspire, probabil presa se apropiase prea mult de adevăratul ofiţer activ acoperit şi aflat în poziţie cheie, pentru a îndepărta atenţia jurnaliştilor de la ţintă, a venit Turcescu cu bomba. Orice este posibil. Deconspirarea unui acoperit, nu se face fără acceptul instituţiei din care face parte, altfel încalcă legea. Un ditamai colonelul nu făcea greşeli copilăreşti, nu cred în lacrimile lui Turcescu, a demonstrat că poate fi, un dur când vrea.

         Întrebarea care mă frământă, este, de ce s-a descoperit? Cui foloseşte? Astea nu sunt lucruri care se fac atât de uşor, numai folosea Turcescu nimănui? Se implicase prea mult politic, iar noile structuri l-au abandonat? Undeva este adevărul, nefiind specialist am pus numai câteva întrebări ce pot fi considerate naive.

        Vorba lui Geoană :”Nici noi nu mai ştim câţi suntem”, era vorba de ofiţerii acoperiţi.

La mulţi ani, domnule Crin Antonescu!

          La mulţi ani, domnule Crin Antonescu! Unde sunteţi, că nu vă mai văd ? Nu dvs. trebuia să fiţi candidatul la preşedinţie din partea USL ? De ce aţi plecat, de ce aţi dezertat ? Lăsaţi prostia cu PSD-ul care v-a scos de la guvernare, nu ţine. Dacă mai eraţi în continuare Preşedintele PNL, vă credeam, dar aşa nu vă cred. Nu-mi spuneţi că aţi pierdut alegerile europarlamentare şi din această cauză aţi demisionat şi v-aţi retras, nu vă cred. Iohannis a fost în aceeaşi barcă, a fost adjunctul dvs., cum el din eşecul alegerilor s-a ales cu funcţia de Preşedinte al PNL şi candidat al alianţei ACL pentru funcţia supremă în stat, iar dvs. un fel de paria al liberalilor?

             D-le Antonescu ,sunteţi dator cu nişte explicaţii, românii au investit votul şi încrederea lor în USL-ul pe care şi dvs. îl conduceaţi alături de Ponta! Poate a venit momentul să ne dezvăluiţi toate secretele dezmembrării USL şi cedării funcţiei de şef al liberalilor. Ce putere ocultă v-a îndepărtat de la şefia PNL? Singur Iohannis nu-l cred în stare să facă asemenea combinaţii fine, altcineva a fost în spatele acestor manevre. Unde a fost laboratorul în care s-au pregătit toate aceste „înţelegeri” subterane ? Ce se urmăreşte de fapt, alegerea lui Iohannis ca Preşedinte al României? Cui ajută? Sunt multe întrebări, multe necunoscute rămase fără răspuns, nerezolvate.

          Vă somez, domnule Crin Antonescu, acum la împlinirea vârstei de 55 de ani, în numele celor câteva milioane de votanţi ai USL, să răspundeţi clar şi sincer la aceste întrebări.

În cazul în care nu veţi răspunde, vă voi considera un om slab, un om care nu merita votul şi respectul nostru. Nu lăsaţi să planeze asupra dvs. asemenea îndoieli.

Nu lăsaţi ţara să acorde votul unui intrus ca Iohannis, acest om v-a lovit pe la spate, mişeleşte, când nu vă aşteptaţi. Dacă lucrurile nu ar sta aşa cum susţin eu, dvs. nu v-aţi mai fi depus candidatura pentru a deveni candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, aţi candidat împotriva lui Iohannis. Deci, lucrurile nu s-au întâmplat cu voinţa dvs., aţi fost forţat să părăsiţi şefia PNL.

             Un om cu inteligenţa dvs. nu se sinucide politic fără un motiv bine întemeiat, ori fără a fi determinat de forţe exterioare interesului său. Aţi fost pe un val de popularitate ce rar se va mai vedea, nu aţi ştiut să speculaţi acest val de simpatie. V-a copleşit mitul puterii, v-a mituit cineva, v-a şantajat cineva şi dacă da, cu ce anume?

Multe întrebări, faceţi lumină şi puteţi reveni în politică.

Voi vota Victor Ponta

      Peste două luni vom merge la vot, va trebui să alegem un nou Preşedinte al României  pentru o perioadă de 5 ani. Există o multime de candidaţi dornici să ajungă în fotoliul prezidenţial, cea mai mare parte a lor provin din partidele aflate în Parlament. Sunt cunoscuţi pentru opţiunile lor politice avute de-a lungul timpului. Analiza mea va fi una subiectivă, chiar dacă voi încerca o anumită detaşare.

Îmi doresc că noul ocupant al fotoliului de la Cotroceni să fie Preşedintele tuturor românilor, indiferent dacă l-au votat, ori nu, dacă face parte din partidul ce l-a susţinut, ori din alt partid, ori este fară de partid. Aş vrea ca acest viitor Preşedinte să fie un părinte pentru România, respectul pentru lege şi atribuţiile lui de Preşedinte să fie icoana la care se închină. Numai vreau un Preşedinte numai pentru cei care fac parte din anturajul, partidul, ori familia sa. Numai vreau un locatar la Cotroceni care se implică în justiţie, justiţia trebuie să funcţioneze conform legilor şi independentă de voinţa politică, ori a altor potentaţi. M-am săturat să aud că vine nu ştiu care şi subjugă justiţia, cum dracu vine asta, dacă pleacă actualul Preşedinte justiţia rămâne în derivă? Din contră, mie îmi place să cred că, prin plecarea lui, justiţia îşi va recâştiga independenţa.Numai vreau să aud de regimuri gen: regimul Băsescu. Preşedintele să aibă ca singură grijă, respectarea Constituţiei.

      Aş fi fericit să aud că Procuratura a arestat un infractor, fără a se mai clama dosarul politic. Puşcăriile acum sunt pline de deţinuţi politici, conform declaraţiilor celor arestaţi.

Vreau să trăiesc într-o Ţară în care, Preşedintele se preocupă de politica externă, de problemele legate de apărarea şi siguranţa patriei, de promulgarea legilor şi de celelalte sarcini ce le are. Nu mai vreau în fotoliul de la Cotroceni un şef al statului(sic) pe post de Gică Contra  faţă de hotărârile guvernului. Dacă are de transmis mesaje politice, o poate face în faţa Parlamentului, fără a fi creeată o continuă stare conflictuală. Recomand noului Preşedinte ce va fi ales, să aducă un sobor de preoţi din toate confesiunile religioase pentru a se face o slujbă de purificare a palatului Cotroceni. Trebuie alungaţi draci cuibăriţi prin cotloanele palatului.

    Monica Macovei, omul care a luat numirile şefilor de Parchete de la CSM şi le-a pus în braţele Preşedintelui, măsura a fost luată în vremea cât a fost Ministru de Justiţie. Nu ştiu dacă a reuşit să-şi recupereze ţara, cel puţin aşa striga pe străzile Bruxellului în 2012, când a avut loc referendumul pentru demiterea Preşedintelui, că îşi vrea ţara înapoi. Dacă nu şi-a recuperat ţara, unde candidează? Nu o voi vota, pentru cele scrise mai sus şi pentru altele nescrise, dar ştiute.

       Ioan Ghişe, poate fi un bun Preşedinte, după părerea mea nu are şanse, nu-l voi vota.

      Elena Udrea, autodeclarată urmaşa lui Traian Băsescu, nu mai vreau Gică Contra la Cotroceni şi nici parada modei. Nuţy în perioada următoare va avea mult de lucru pe la DNA, va trebui să îşi scrie memoriile în faţa procurorilor. Nu vreau să o întrerup din această laborioasă muncă, nu o voi vota.

      Călin Popescu Tăriceanu, va fi votat de liberali, nu are nevoie de votul meu.

     Klaus Iohannis, este un om care tace frumos, nu inteligent, nu-l bănuiesc că ar avea aşa ceva. După părerea mea bine face că nu vorbeşte, când grăieşte, fie din necunoaşterea bine a limbii române, fie din prostie, cuvintele scoase pe guriţa lui îi aduc numai deservicii atunci când: justifică dobândirea celor 6 case,  faptul de a nu fi învestit în creşterea copiilor, anunţă că  a devenit politruc, deşi eu îl bănuiesc a fi demult, nu de acum. Dar mai ales nu îl voi vota pentru că nu merită. Oricare, din cei enumeraţi mai sus, au o activitate politică (bună, ori rea), domnul Iohannis, nu ştiu prin ce împrejurări oculte, într-un an de zile a ajuns Preşedintele PNL şi candidatul partidului pentru cea mai înaltă funcţie în stat. Toate acestea s-au întâmplat în timp ce la conducerea PNL şi candidat pentru prezidenţiale, era un om vechi în partid şi destul de bine cotat în sondaje. Cine l-a ajutat pe Iohannis încă nu ştiu, el nu a fost în stare de asemenea manevră subtilă.

     Victor Ponta, cred că va fi un bun Preşedinte. Are multe din însuşirile unui adevărat om de stat. Ca Prim Ministru a făcut lucruri bune, sigur au existat şi derapaje, dar intenţia a fost una lăudabilă. Sper să nu mă dezamăgească. Sper să se vadă o schimbare în bine a relaţiilor instituţionale. Sper să nu mai aud de dosare politice. Sper ca justiţia să meargă de la sine şi nu „proptită” de cineva. Sper ca odată cu Băsescu să plece omul mic ajuns în fruntea statului.

Sper domnule Ponta, să fiţi un adevărat Bărbat de Stat. Vă voi vota! Vă doresc Succes!

Este România un stat independent şi suveran?

        Am tot citit că România nu mai este un stat independent şi suveran. La o primă analiză reiese că România are toate tarele unui stat independent. Suntem un stat membru NATO, membru în Uniunea Europeană, avem graniţe bine delimitate, avem Parlament, Guvern, Preşedinte şi mai presus de toate, avem o Constituţie. Sunt toate acestea suficiente pentru ca România să fie un stat suveran şi independent? Puteau fi, dar acum numai este suficient. Pentru ca o ţară să fie independentă trebuie să dispună de propriile bogăţii ale solului şi subsolului, trebuie să dispună de propriile venituri cum crede de cuviinţă, trebuie să nu depindă financiar de o instituţie bancară străină, să nu aibă datorii externe ce pot compromite bunul mers al economiei, să aibă o industrie puternică, o economie consolidată, instituţii bancare proprii, armată bine organizată şi înzestrată, sistem de sănătate competitiv, sistem de învăţământ la standarde ridicate etc.

În Ţara noastră bogăţiile solului nu sunt folosite la întregul potenţial, multe terenuri rămânând nelucrate din cauza necadastrării terenurilor. Multe suprafeţe de teren sunt şi acum după 20 de ani în proprietatea părinţilor, ori bunicilor decedaţi, moştenitorii neputând ieşi din indiviziune din cauza lipsei banilor pentru formalităţile de cadastrare şi înregistrare a terenurilor. Pădurile sunt exterminate, mii de ha. de pădure luând calea exportului ca material lemnos neprelucrat. Societăţii străine de interesele românilor acţionează pentru distrugerea acestei bogăţii a Ţării.

           Bogăţiile subsolului au fost cedate pentru exploatare unor firme străine, care pun în prim plan interesele lor şi a ţării de unde provin.Exploatăriile miniere de cărbune au fost închise, mii de mineri rămânând fără loc de muncă, asta a fost una din condiţiile întrării în UE. Acum importăm cărbune la un preţ destul de piperat.

           Băncile cu capital românesc au fost falimentate, în locul lor au venit bănci cu capital străin, în acest fel profitul făcut de bănci pe teritoriul Români, merg la băncile-mamă din străinătate.

Pentru a putea intra în UE, România a fost obligată să-şi închidă multe din uzinele şi fabricile existente, ori să le privatizeze pe sume derizorii. În urma privatizărilor, marile combinate, uzine şi fabrici au ajuns la fier vechi.Astfel s-a reuşit distrugerea industriei româneşti. Industria care funcţionează acum pe teritoriul României, într-un procent înfim este autohtonă, restul este cu capital străin. Datoriile Ţării noastre la FMI, BM şi UE, au crescut în peroada 2009-2011 cu cca.30 de miliarde de euro, bani pe care nu a putut nimeni să-i justifice în ce mod au fost cheltuiţi. În urma acestor împrumuturi guvernul României nu poate lua nici o măsură economică, fără a consulta şi primi binecuvântarea de la FMI, BM şi UE. Ceea ce înseamnă că aceste contracte-angajament cu instituţiile bancare străine, au limitat independenţa economică a ţării, nu mai putem dispune de propriile venituri decât în măsura în care avem OK băncilor creditoare.

       Armata noastră deşi a fost redusă mult ca efectiv, iar serviciul militar nu mai este obligatoriu, ca înzestrare nu excelează. Datorită scăderii veniturilor din economie, banii pentru înzestrare sunt puţini şi ineficienţi. Numai devotamentul ostăşesc, fără logistică şi tehnică militară, nu este suficient.

           Serviciile de sănătate şi învăţământ sunt un fel de Cenuşărese ale ţării, banii care sunt alocaţi sunt sub nivelul necesarului. Pentru a rezolva problema salariilor care erau cerute de medici şi profesori, Preşedintele în exerciţiu a cerut acestor specialişti să plece din ţară, mai bine trăim fară doctori, decât să le mărim salariile, jalnică stare a lucrurilor pentru un stat independent.

         Un exemplu de lipsă de independenţă a statului nostru. Guvernul a vrut să micşoreze CAS-ul la producător cu 5%. Pentru a rezolva această problemă a trebuit să se întâlnească troica financiară, FMI,BM,UE, care a dispus cum trebuie să procedeze guvernul.

Suntem o Ţară debitoare, aceste instituţii nu fac altceva decât să-şi protejeze propriile investiţii, chiar dacă prin asta este atinsă independenţa României.Pot spune fără să greşesc că guvernul este reprezentatul troicii financiare, FMI, BM,UE, în România. Pentru ca România să îşi recapete independenţa economică, trebuie să lupte pentru aş plăti datoriile externe, pentru recuperarea bogăţiilor solului şi subsolului, pentru a dispune singură de soarta ei în lume.Bogăţiile subsolului ar trebui să fie exploatate numai de statul român, eventual cu ajutorul tehnologiei unor firme străine, dar, acestea având statut de subcontractant. În acest fel numai România ar putea decide modul în care se folosesc aceste resurse. În ce priveşte solul, prima condiţie pentru a rămâne în continuare singurii stăpâni ai pământului strămoşesc, ar fi o lege prin care să se interzică vânzarea de terenuri arabile, forestiere, păşuni, viţă de vie etc,.cetăţenilor străini. Cetăţenii străini ar putea arenda terenuri în vederea exploatării, fără a devenii stăpâni acestor terenuri. În Ţara noastră, singurii stăpâni trebuie să fie cetăţenii români, numai aşa putem rămâne o ţară independentă şi suverană.