Opreste Doamne ploaia!

            Opreste Doamne ploaia! Atata putem face, sa ne rugam la D-zeu, daca divinitatea nu vrea sa ne asculte, suntem la discretia urgiei. Apa ne intra in curti, in case, pe strada ori unde vrea muschii ei, pentru ca muschii guvernantilor nu au vrut sa repare digurile pe unde animalele au degradat rezitenta lor prin saparea de galerii, nu au luat masuri pentru inaltarea unor diguri acolo unde s-a vazut ca este zona periculoasa de inudatii; in orase, edilii nu rezolva problema canalizarilor, astfel ca, ori de cate ori ploua cateva galeti de apa, orasul se transforma intr-un veritabil lac, prin care soferii circula cu viteza, distrandu-se  stropind pietonii din cap pana in picioare. In localitatile inundate, apa distruge: casele, acareturile, agoniseala oamenilor de o viata si toate astea pentru ca de peste 20 de ani guvernele care s-au succedat nu au mai facut 1m de dig; au luat masuri de carpire, de incropire, de hei-rup-ism in momentele grele produse de inundatii.

            Doua lucruri trebuie facute de urgenta : populatia trebuie sa inteleaga necesitatea asigurarii obligatorii si guvernul sa ia de urgenta masuri de a pune stavilar apelor acolo unde este cazul, prin  ridicarea unor diguri si intretinerea celor existente. Asta este o problema de siguranta nationala si trebuie tratata  in consecinta.

            Eu nu cred ca pe vremea lui Ceausescu erau ministrii mai destepti decat cei de astazi si totusi atunci, dupa inundatiile din ’70, au fost facuti mii de km de indiguiri, si de amenajari pe cursurile de apa. Dupa ’89 noile guverne nu au putut nci macar sa intretina constructiile facute de comunisti. Oare de ce astazi nu gasim specialisti in finante in tehnologii, in administratie?In cadrul unor dezbateri la TV cei de acum ii considera pe cei din vremea comunistilor: slabi pregatiti, inculti, pupincuristi, fripturisti si totusi, au reusit sa faca cate ceva. Astazi in guvern sunt in mare majoritate prof.universitari, doctori in stiinte, oameni cu foarte multa pregatire, dar se pare si cu multa sete de bani.

            Daca ar fi redus cu 30,40 % procentul din banii furati, cu aceste economii ar putea fi rezolvate multe probleme. Nu cred ca este posibil asa ceva pentru ca ministrii niciodata nu stiu cat stau in functie, oricum nu mai mult de 4 ani. Propun ca ministrii sa fie alesi pe viata, astfel procentul furtului din bani publici ar scade ca procent, suma va fi aceiasi, numai ca va fi furata intr-o perioada mai indelungata, sper.

            Nu cred ca se va ocupa cineva de aceste imbunatatiri, fiecare inundatie mai serioasa aduce bani frumosi in buzunarele unor politicieni cocotati in diferite functii (primari, presedinti de consilii judetene, ministrii), asa ca nu se vor lua masuri de constructie, atata timp cat haosul aduce bani. Dragi sinistrati cereti guvernului sa va ajute, cere-ti sume mai mari pentru a le ramane si celor din administratie.

            D-zeu sa va aiba in paza! Este singurul care va va ajuta, astia in loc sa va dea, va ia si ce aveti!

Senatorii nu mai dorm, sunt in vacanţă

                              

            Senatorii  au hotarăt să işi ia o binemeritată vacanţă pe perioada campaniei electorale pentru PE, adevarul este că, oricât de confortabil este fotoliul de parlamentar, tot nu se compara cu un pat, aşa că somnul este chinuit in timpul lungilor şedinţe, nu mai zic că se găseşte câte un orator care ridică tonul şi îi face pe bieţii oameni să tresară din somn. O mare parte dintre cei din sala de şedinţe nici nu înţeleg despre ce se discută, ce se dezbate in Senat, aşa că pentru aceştia, aceste interminabile sedinţe pot fi un adevărat calvar, pot stresa aleşii neamului. De ce au venit in Parlament? Din mai multe motive:  unul ar fi că neavand studii bine aprofundate cu diplome şi aşa mai departe, se poate alege cu apelativul de „domn senator, domn  deputat”, la fel cum alţii sunt: domn inginer, domn profesor etc.,un alt motiv, rotunjirea averii, din parlament există oportunităţi ce pot fi fructificate, sigur exista şi o a treia categorie, cea a naivilor care cred că ajungând în Parlament, chiar vor putea schimba ceva.

            Aceşti parlamentari, plătiţi cu sume exorbitante şi aflaţi intr-un număr covârşitor de mare, aproape 600, sunt de o ineficienţă crasă, puţine sunt proiectele de legi venite din partea lor, infime chiar, iar proiectele de legi venite din partea guvernului, ori OU, sunt adoptate, fără dezbateri serioase, fără corectarea unor greşeli strecurate in proiectele, ori OU, venite de la guvern.

            Avand un Parlament, cu parlamentari atât de ineficienţi, propun ca guvernul să conducă prin OU, iar parlamentarii să se intrunească de 2 ori pe an pentru adoptarea acestor Ordonanţe, in această perioadă fiecare să aibă alte activităti, ei urmand să fie plătiţi numai pe perioada cat legiferează, un fel de Marea Adunare Naţională. Eficienţa este aceiaşi, banii cheltuiţi cu întreţinerea lor, vor fi mult mai puţini.

            Preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu, nu are nici o putere, neavând un partid în spate care să îl susţină, este ca o frunză in vânt, gata să cadă la prima adiere. În schimb i se va contabiliza in sarcina lui toate lucrurile negative petrecute în Senat în perioada Preşedinţiei domniei sale.

            În concluzie : Domnilor senatori, mergeti liniştiţi la spa, să vi se facă masaje căci somnul în poziţie ghemuită deformează oasele şi nu uitaţi să cereţi spor pentru somn in condiţii inadecvate. Şi dacă mai găsiţi cate un cârcotaş ca mine, nu-l băgaţi in seamă, este răutăcios, căci nu a avut şi el norocul vostru.

Crin, o floare ofilită.

         

  Liberalii pe toate posturile mass-media denunţă faptul că pesedistii i-au dat afară de la guvernare. A fost o perioadă în care eram tentat să-i  cred, numai că ceva nu se pupa, ceva nu era tocmai adevărat.

Să o luăm metodic. La început s-a venit cu propunerea ca Iohannis să fie ministru de interne şi vicepremier pe probleme  economice, un fel de struţo-cămilă, prin această propunere Antonescu il forţa pe Ponta să ducă guvernul in Parlament pentru un vot de modificare a structurii guvernului. Ponta nu a acceptat, intrebarea este : ştia Antonescu că Ponta va refuza? Stia, de asta a şi forţat, de altfel şi Ponta a ştiut că Antonescu forţează ieşirea de la guvernare. Dacă lucrurile s-au petrecut aşa, înseamnă că liberalii nu au fost da-ţi afară de la guvernare, ci au ieşit ei, practic au forţat ieşirea de la guvernare.  In acest caz Antonescu poate arunca o parte din acuzaţiile lui asupra lui Ponta, spun o parte, deoarece pentru multe din aşa zise greşeli a le  lui Ponta a girat şi el.

            A doua situaţie, Antonescu nu a vrut să iasă de la guvernare, propunerea lui cu Iohannis la ministerul de interne şi vicepremier pe probleme economice a fost propunere realistă şi chiar vroia să fie admisă de primul ministru, pentru a rămâne la guvernare în formula USL. Ponta nu a acceptat, pentru a forţa PNL-ul să iasă de la guvernare, în acest caz Antonescu nu poate critica pe Ponta şi PSD-ul pentru grşelile din trecut, din moment ce vroia să rămâna cu PSD-ul la guvernare, înseamnă că era un partid onest.

Eu cred că Antonescu a forţat ieşirea de la guvernare, pentru a putea din opoziţie să critice guvernul şi implicit pe Ponta care urma să candideze la prezidenţiale, din postura de aliat la guvernare nu avea cum să critice, este aceiaşi poveste ca in 2009 cand la guvernare era PSD cu PDL şi pentru a participa la alegerile prezidenţiale, PSD-ul a ieşit de la guvernare.

            Numai că ieşirea lui Antonescu cu partidul lui a dus la ruperea aliantei USL, alianţă care câstigase istoric alegerile generale din 2012, ruperea USL prin ieşirea PNL-ului de la guvernare a fost un şoc pentru oamenii ce îşi puseseră speranţa in această alianţă. Plecarea lui Antonescu a fost vazută de cei mai mulţi oameni ca o dezertare de la o datorie incredinţată lor, prin votul electoratului.

            Criticarea prin toate cotloanele presei, a lui Ponta si a PSD, nu poate fi decât descalificantă pentru oratorul si elocventul  Antonescu. Spun acest lucru, gândindu-mă, cum a putut să-l numească prietenul lui pe Ponta, nu-l ştia ce fel de om este?  Ponta nu venise din neant, era in politica de mai bine de 10 ani, numai spun că PSD-ul era in politică, decând a apărut politica de după ’89. Aşa că Antonescu fie la cunoscut pe Ponta, dar la acceptat, pe principiul fă-te frate cu dracu până ajungi Preşedinte, fie nu l-a cunoscut şi atunci are o bilă neagră pentru că nu s-a informat, mai poate exista şi o a treia posibilitate, adică, critică din toate poziţiile, cu toate armele, indiferent dacă ai sau nu dreptate, până la urmă se prinde ceva şi de electorat, singurul lucru care s-a prins, a fost dezgustul de politică.

            Uite cum un boboc de Crin, ce promitea să ajungă floare la Cotroceni, s-a ofilit prin grija gradinarilor din jurul Crinului

Mitocănia din politică

               

            Asistăm cum, pe fiecare zi ce trece, relaţiile dintre politicieni se degradează, tensiunile se acutizează, aliaţi care, până mai ieri erau ca fraţii, acum, dintr-o data şi-au descoperit defecte de nesuportat,  cum că au luat masuri in cadrul guvernului de neiertat si toate acestea in timp ce se ţineau de mână şi işi şopteau vorbe dulci de cum vor guverna ei până in 2016, unul ca prim ministru, iar celălalt ca preşedinte.

Totuşi, de departe, cel care deţine scorul cel mai mare in ţăţisme si incălcări de legi este demisul din Dealul Cotrocenilor, dar predilecţia domniei sale este violarea Constituţiei.

O face, violarea, cu apetitul violatorului de profesie, se excita numai la gandul că poate ieşi pe post pentru a anunţa faptul că este părintele, ideologul si susţinătorul necondiţionat al   PMP, că  votul său se va indrepta spre acel partid. Asta, când nu atacă pe cei ce se ocupa de cazuri, ce ar putea afecta pe cei din jurul domniei sale.

            De la publicarea raportului corpului de control al Primului Ministru  în legătură cu cumpărarea moşiei de la Nana, d-l Băsescu  este precum un animal rănit intr-o cuşcă din care nu ştie cum va scăpa. Atacă pe toţi şi pe toate, mai nou pe „şantajista” de Firea, epitetul îi aparţine lui Băsescu, pe aceasta incearcă să o descalifice în faţa sefilor de la PSD, ori să o sperie cu dosare penale pe numele soţului.

            D-l Băsescu se comportă la Cotroceni, precum un stăpân pe moşia sa, numai este de ceva timp Preşedintele tuturor romanilor, odată când a fost demis de cei 7,4 milioane de votanţi, iar mai apoi, de când se ocupă numai de cresterea în sondaje a PMP. Comportamentul d-lui Basescu nu este intâmplător aşa, domnia sa ştie că in Parlament sunt aproape 600 de nevolnici, care nu vor ridica un deget impotriva lui, abia dacă pot să se ajute intre ei, să nu ajungă pe mâna DNA-ului, sunt intr-o mlaştină cu nisipuri mişcătoare, din când, in când, câte un parlamentar este prins de ochiul de nisip care il duce spre fundul mlaştinei, ceilalţi sar sa-l scape, grea muncă, aşa că Preşedintele işi poate vedea liniştit de incălcarea Constituţiei.

            De la tribuna preşedinţiei, de acolo, de unde un adevărat şef de stat, ar trebui să ne anunţe întâlnirile avute cu diferite delegaţii din diferite ţari şi ce rezultate au avut aceste întâlniri, precum şi alte lucruri de interes naţional, domnia sa ne anunţă că Voiculescu este informator, că Trustul Intact este un lucru periculos, că Firea este şantajistă, ori Victor Ponta este corupt, prin aceasta reuşind să murdareasca noţiunea de Întâiul Bărbat al ţarii.

Vazând comportamentul vulgar al politicienilor in general si al lui Băsescu în special si incălcarea deliberată a Constituţiei, propun schimbarea juramăntului de credinţă la numirea in funcţiile de miniştrii, ori şef de stat , cei nominalizaţi să numai ţină mâna pe Constituţie si pe Biblie, iar la sfârşitul juramântului sa fie spus : „Să moara mama!” şi nu : „aşa să-mi ajute D-zeu”, pentru că, oricum, nu au nici un D-zeu.

D-na Kovesi,arestati-i in ordinea alfabetica

            Probabil că DNA-ul este in curăţenia de primăvară, altfel nu imi explic cum acţionează. Îmi amintesc vremea când mama făcea curăţenie incepea din prima cameră şi termina cu ultima. Probabil aşa o fi si aici, pentru că deocamdată sunt arestaţi cei din PSD, apoi vor urma şi ceilalţi, sper. Nu de alta, dar cei din PDL care au fost miniştrii in cabinetul Boc şi Ungureanu au destule sesizări pe la parchet si stau oamenii cu frica în sân din cauza DNA-ului, este ştiut că stresul nu face bine la sănătate. Nu înţeleg de ce DNA-ul sare peste rand, o fi pus Ponta vreo pilă pe la Kovesi ori o fi dat Băsescu ordin să-i mai fiarbă pe-ai lui, şi sa îi ia pe PSD-isti peste rând. Doamna Kovesi, incercati sa-i arestaţi pe social democraţi in ordinea alfabetică, pentru că oricum nu va scăpa nici unul, aşa nu vor mai sta  oamenii în tensiune, când ajunge la litera lui îşi face  omul bagajul şi se prezintă la poarta DNA-ului, nu mai trebuie să vină mascaţii să-l ridice de prin restaurante, ori parcuri, pe unde se plimbă. Dacă sunt vinovati ori nu sunt, nu mă interesează, asta este treaba justiţiei, pe mine mă interesează de ce se sare peste rand şi nu se ia în ordine.

            Abia aştept, sa plece Băsescu, e treaba justiţiei unde-l va duce, să numai aud de dosare politice, sincer să fiu, acum habar nu am dacă aceşti oameni sunt ori nu sunt vinovati, au dosare pe bune ori este făcătură politică. Când DNA-ul va fi fără Koveşi si Cotrocenii fără Băsescu, sper la o anchetă dreaptă. Am destule exemple de dosare făcute la ordin, nu numai politicienilor ci şi politiştilor, asta mă nelinişteşte, motivul este simplu, oricând te poţi trezi cu un dosar penal, până îţi demonstrezi nevinovăţia, te-ai umplut de noroi. Personal doresc să se mai construiască puşcării, pentru a putea fi băgaţi toţi cei care au furat această tară timp de 24 de ani. Am şi o propunere in acest sens, puşcăriile să fie construite prin donaţii de la viitorii beneficiarii (citeste deţinuţi) ai acestor cladiri, iar hrana să fie suportată de condamnaţi şi nu de popor. Păi ei au furat, merg la puşcărie câteva luni, ori ani, depinde de noroc, stau bine mersi pe banii contribuabililor, apoi merg acasă şi işi găsesc banii întregi. Nu, cu acesti bani ce se cheltuie cu întreţinerea detinuţilor să fie dotate spitalele, sa fie dotate şcolile, adunaţi copii de pe străzi şi duşi in centre moderne de plasament.

            Îmi doresc ca din 2015 procurorii să facă anchete pe bune, să nu mai aud de dosare politice, să mă pot bucura în voie când voi auzi că a picat vreun mare grangur.

            Dumnezeu sa apere România de Presedintele şi procurorii săi!

Coşmarul lui Antonescu.

                

           

    Partidul National Liberal se află intr-o cădere liberă, o cădere ce pare a nu putea fi oprită, fie vorba intre noi, nici nu cred că se vrea acest lucru. Scriu toate acestea, pentru simplul motiv că, acel lider care reuşise sa urce partidul la peste 25%, acum se comporta precum părintele care spune : “ eu te-am facut, eu te omor”, aşa că in sondaje PNL coboară vertiginos, lăsând drum liber PDL-ului să urce in sondaje, chiar si acel avorton de PMP are peste 5%. Membrii partidului liberal sunt puţin in degringoladă, unii işi negociază plecarea la alte partide, iar pe altii se chinuie Antonescu să-i dea afară.

Cel mai recent caz, este cazul lui Radu Stroe, pe care şeful PNL a propus sa fie dat afară, pe motiv ca ar fi făcut declaratii impotriva liderului de partid.

            Personal consider un membru de partid echivalentul unui soldat, asa cum un soldat execută ordinele, asa şi membrul de partid trebuie sa le execute. Nimeni nu este obligat să intre intr-un partid, intrarea se face in baza unei cereri, iar confirmarea se face după ce candidatul a studiat si acceptat statul partidului.

Comunistii spuneau că: „mai  bine să greşeşti odată cu partidul (PCR), decât să ai dreptate singur impotriva lui”, această zicere este valabilă şi astăzi, ea ar trebui sa fie lozinca de ghidare pentru fiecare membru, indiferent de partid.

            Ce ne facem când decizia partidului este de fapt  hotarârea unui singur om, adică al liderului de partid. Sigur, formal hotarârea liderului a fost trecută prin votul membrilor Biroului Politic, in acest fel ea devine executorie pentru membrii partidului, dar aceiasi membrii ai BP  pe holul salii de şedinţe atacau cu virulentă hotarârea ce urma a fi supusă votului Biroului Politic, numai că in faţa şefului ca nişte fripturişti, ca nişte arvişti cu înaltă şcoală in pupincurism, au votat in unanimitate hotărârea pe care tocmai o criticaseră. În acest context cine se ridică impotriva hotărârii partidului risca sa fie exclus din partid, asa cum s-a intamplat la PNL cu Radu Stroe. Impunând o anumită fortă in partid nu este bine, mai ales când partidul nu poate urca dealul ce duce la acumulrea de procente in alegeri, cred că o discutie de la egal la egal cu subalternii, ar face mai mult bine partidului, dictatura, mai ales intr-un partid care pică, este curată sinucidere.

            Domnul Crin Antonescu, pe care personal l-am apreciat pentru elocinta si supleţea verbului său, astăzi, mă văd nevoit să ii cer să găsească urgent alte căi de comunicare cu proprii săi membrii de partid, dar şi cu electoratul pe care l-a părăsit. Vor fi mulţi care nu vor fi deacord cu ce am scris, este dreptul domniilor lor, dar pe mine mă doare când văd că PDL si PMP, de fapt aceiaşi oameni din vechiul PDL, urcă in sondaje in detrimentul PNL.

            Liberalii, se spune că sunt oameni cu papion la gat, adică eleganţi si manieraţi, nu ar fi rău daca ar fi şi mai puţin aroganţi, nu de alta, dar dă mai bine la electorat.

Ipocrizia lui Băsescu

                        

            De la sfârşitul anului 2013, Băsescu şi-a facut o temă pentru campania electorală a PMP, din acciza pe carburant. Nu a lăsat să treacă nicio posibilitate de atac, fară să nu o fructifice, fie ca a fost vorba de bugetul tarii pe 2014, fie memorandumul pentru FMI, ori vreun interviu pe la B1. A mers până acolo incât a sugerat ca v-a scoate oamenii in stradă să protesteze împotriva accizei (oamenii au fost scoşi, de catre PMP si PDL).

            Dacă aceste proteste nu veneau din partea lui Basescu, lucrurile ar fi fost fireşti si credibile. Cum poţi sa asculţi un om, ca acest demis Preşedinte, atunci cand dă lecţii de economie politică, când el insuşi a fost premier (sigur nu oficial) in perioada 2009-2012, perioadă în care România s-a împrumutat de la UE, FMI şi BM suma de 20 de miliarde de euro, a tăiat intre 25 si 40% din salariile bugetarilor, a tăiat din pensiile bătrânilor, din laptele sugarilor si in plus a mărit si TVA-ul la 24%, toate acestea pentru a avea niste ministrii bani la buget, bani din care trebuia să revină o mare parte în buzunarele politicienilor portocalii. M-aş fi bucurat daca in perioada amintită s-ar fi văzut ceva din sacrificiul oamenilor, dar in timp ce oamenii săraci o duceau din ce in ce mai greu, politicienii in frunte cu liderii portocalii erau tot mai prosperi.

            T.Băsescu are dreptate  când face aceste acuze, el vorbeşte din experienţa anilor mulţi din politică, din modul in care se poate fraieri statul, aici ma gândesc la felul în care şi-a repartizat casa din Mihăileanu, la dispariţia  flotei si multe altele. Mai are înca un motiv să nu susţina acciza, Băsescu urăşte sa avem autostrăzi, conform propriei declaraţii din vremea în care era ministru al transporturilor.

            Toata acestă tevatură a d-lui Băsescu de a opri acciza, nu este altceva decat campanie electorala facuta in folosul unui partid politic, am numit PMP. Ultima scrisoare trimisă Camerei Deputatilor prin care îi cerea şefului acestei Camere sa intervină pentru a nu fi votat proiectul de lege, nu este altceva decât o ingerinţă in puterea legislativă. D-l Băsescu stie că poate face orice, poate viola Constituţia, incălca legi, poate construi partide politice şi face campanie electorala pentru un anumit partid, caci nimeni nu-l v-a deranja cu un cuvânt, Parlamentul nostru supra aglomerat cum este în momentul de faţă, v-a inchide ochii si nu v-a protesta la toate aceste ilegalitaţi.

            Revenind la acciza, iau de bună promisiunea guvernului de a accelera procesul de construire de autostrăzi  cu ajutorul  banilor proveniţi din aceasta taxă. Nu pot să le fac proces de intenţie, înainte de a vedea ce se întâmplă.