Cui foloseşte desfiinţarea PSD?

  Ca simplu observator al scenei politice sunt dezamăgit de ceea ce se întâmplă. De-a lungul celor aproape 29 de ani de după revoluţie am avut ocazia să asist în calitate de salariat, mai târziu de pensionar, la metamorfozele prin care a trecut România. S-a pornit în primele alegeri de la mai mult de 50 de partide, fiecare partid şi-a văzut de pătrăţica lui, sigur criticând în termeni duri, însă nu injurioşi, partidul, ori coaliţia aflată la putere.

Concomitent cu comportamentul partidelor am trăit şi modul în care au făcut politică în timpul guvernării lor. Astfel, din nefericire, am asistat la modul brutal prin care a fost distrusă economia ţării, agricultura şi băncile comerciale. Oamenii au rămas fără locuri de muncă şi îndrumaţi de către factorii de decizie să ia drumul băjeniei. Câteva milioane de oameni şi-au părăsit casele, familiile şi au plecat în lumea largă să-şi câştige un codru de pâine.

Sub pretextul crizei economice au fost tăiate salarii şi disponibilizaţi salariaţii, mai târziu s-a demonstrat că totul nu fusese decât o farsă prin care guvernanţii să poată fura.

În toată această perioadă de timp cât România a fost furată, distrusă economic, salariaţii îndepărtaţi de la locurile de muncă, partidele politice, indiferent de culoarea politică şi-au dat mâna peste trupul României hăcuindu-l fiecare după puterile lor. Două lucruri vreau să remarc:

1)      Serviciile secrete au fost inexistente, ori dacă au informat organele în drept, acestea nu au luat nici un fel de măsuri împotriva acelora care au jefuit România. Pentru că despre jaf vorbim, un jaf mai mare decât cel pe care l-ar fi produs o invazie a tătarilor. Un jaf care a făcut ca România să nu aibă la ora actuală bănci comerciale, agricultură şi industrie. Tot profitul scos de societăţile comerciale care operează acum pe teritoriul ţării fiind scos peste graniţă, societăţile fiind străine. Toate aceste organe care se luptă cu corupţia,au protejat jefuirea ţării şi instaurarea corupţiei la toate nivelurile, începând cu portarul instituţiei şi terminând cu şeful acelei instituţii.

2)      Partidele politice au lucrat nestingherite, au făcut politica şi legile favorabile unor grupuri, găşti, bande de ticăloşi, lor personal.

În tot acest timp nu am văzut demonstraţii de stradă de tip rezist care să încerce să dărâme un guvern, să ocupe clădirea guvernului. Au fost manifestaţii pe teme punctuale exemplu: solidaritatea cu dr- Arafat. Nu am văzut nicio persoană care să reproşeze ceva vreunui membru al guvernului care îl disponibilizase, ori le tăiase salariile. Nu am văzut oameni care să demonstreze, care să se lege cu lanţurile de porţile guvernului pentru că guvernanţii, oamenii politici, parlamentarii vremurilor au distrus Uzinele 23 August, Semănătoarea, Electroputere Craiova, COS Târgovişte, etc. ,etc. Nu, nimeni nu a cerut socoteală vremelnicilor politicieni.

Nu am văzut protocoale semnate între SRI şi procuratură, prin care SRI-ul a informat procuratura despre marile jafuri.

Nu am văzut pe nimeni oprind pe E. Udrea pe stradă şi înjurând-o pentru furturile făcute, în vreme ce bugetarilor le tăiase 25% din salariu.

Observ de la un timp cum sunt hărţuiţi membrii PSD, poate sunt vinovaţi că au mărit salariile, pensiile, pentru că studenţii pot circula gratuit pe CFR. Or fi făcut şi greşeli nu neg, dar nu înţeleg hărţuirea membrilor de partid, nu se încadrează în nici un tipar de până acum.

Mai mult, Preşedintele Ţării, celelalte partide concurente cu PSD, luptă pe toate fronturile să desfiinţeze partidul. Aici nu mai este vorba de lupta politică, de faptul că PSD-ul a făcut, ori nu a făcut ceva bine. Aici este vorba de a distruge total cel mai mare partid al Ţării, Partidul Social Democrat. Totul este permis dacă are ca ţel distrugerea PSD şi implicit a coaliţei de guvernare. S-a încercat din exterior prin procuratură, din interior prin anumite dizidenţe, mai mult sau mai puţin reale.

Este un război fratricid cu arme aproape reale, cuvântul deontologic a fost înlocuit cu bâta ilogică, discuţia diplomatică şi politică a fost înlocuită cu injuriile. Tinerii privesc spre vârstnici scrâjnind din dinţi, gata să sară la gâtul lor. Liberalii şi useriştii sunt gata să sară la gâtul pesediştilor, de ce? Unde sunt cuvintele, platformele politice? Politica nu este chiar fată mare, dar nici vulgară şi belicoasă.

Vreau să închei cu o întrebare: cui foloseşte desfiinţarea PSD? Cui foloseşte alungarea alianţei de la guvernare, alianţă născută din votul popular?