Fantoma lui Putin

 

Henry Kissinger, deși la o vârstă înaintată, „vede” bine situația politică a Europei. Dorința americanilor de a distruge Rusia este o utopie. Mongolii lui Genghis Han au atacat cnezatele ruso-ucrainiene pe care le-a învins în sec. al XIII-lea, însă nu le-au putut supne. În 1812 Napoleon a încercat să cucerească Rusia, nu numai că nu a cucerit-o, însă a fost învins în mod rușinos. 

În 1941 Germania a atacat Rusia, rezultatul este cunoscut. Să reținem, Germania acelor vremuri cucerise Franța într-o lună de zile. Rusia aliată cu China poate rezista oricât, economic vorbind. Să nu uităm că 1, 4 miliarde de oameni trăiesc în China.

Cred că diplomații ar trebui să strige mai tare decât se aud bubuiturile tunurilor. Însă diplomații tac, tunurile vorbesc. Dezinformările curg. Ucraina, prin Zelenski, declară în mod ritos că mai are puțin și-i alungă pe ruși dincolo de Urali. Corul de pupincuriști de funduri americane declară că Putin este pe  moarte, alții spun că deja un complot este în drum spre Kremlin pentru a-l detrona pe Putin. Cum dracu să cred ce ne spun acești jurnaliști, adică au aflat ei și Putin habar nu are? Să fim serioși!

Biden s-a mirat când l-a văzut pe Putin la televizor, a dat cu mâna prin dreptul feței de parcă văzuse o fantomă, CIA –ul îi raportase că pe liderul de la Kremlin deja îl îngropaseră rușii în mare secret.

Domnilor politicieni, orice rezistență în acest război se face cu pierderi de vieți omenești, se vede că asta nimănui nu-i pasă de oameni.

Nimeni nu vrea ca acest război, aici mă refer și la SUA, să înceteze. Din totdeauna războaiele au fost aducătoare de bani pentru aceia care aprovizionează războiul.

Nu sunt filorus, sunt român și țin cu România. Nu uitați că Rusia este în război și dacă sunt sancțiuni împotriva ei, probabil că așa trebuia, însă, noi, românii, de ce trebuie să suferim? Întreb și eu.

Rusia nu va dispărea și nici nu i se va micșora din putere, chiar dacă s-a unit jumătate din glob împotriva ei. Nici nu ar trebui. Rusia de-a lungul vremurilor a fost celălalt taler al balanței din Europa și chiar în lume.

Fără Rusia cântarul Europei s-ar dezechilibra. Apăi cât de nerod să fi să crezi că un colos cum este Rusia poate fi distrus? Se spune că ar fi murit câteva mii de soldați ruși. În ultimul război mondial au murit vreo 2 milioane de ruși și tot au mai rămas destui.

Ucraina și Rusia trebuie să asculte de glasul rațiunii. Împreună să se uite în urmă și să hotărască de comun acord, fără orgolii și neîmpinși de la spate. Până va intra în NATO, Ucraina este la mâna Rusiei. Așa a fost tot timpul, mai puțin în perioada 1918-1921. Putin și Zelenski trebuie să fie lucizi, să lase orgoliile. Până la urmă cu fiecare zi care trece mor alți oameni fie că se numesc ruși ori ucrainieni. 

Biden, Zelenski și NATO trebuie să înțeleagă că acum este vorba de orgoliul rusesc imperialist de mare putere. Rusia nu se va retrage cu mâna goală, nu o lasă istoria, indiferent că vrem noi, ori nu vrem. Ucraina trebuie să dea ceva, altfel nu scapă de ruși. Chiar dacă Putin va fi debarcat, cel care va veni la putere, în locul lui, la fel va proceda, altfel îl scot rușii cu forța din Kremlin. Rusia greu va fi democratizată, este o țară care depinde de lider, aici oamenii preferă să aibă un tătuc, așa a avut de-a lungul istorie. Nici pe Elțîn nu l-a dat democrația afară din casă, nici pe Putin. Dacă va veni unul cu vederi occidentale se va produce haos. Rușii nu știu de democrație, ei știu de tătuc, de stăpân, de tiran, de despot. 

Privesc cu milă jurnaliști cum se chinuie să ne manipuleze. Întreb așa de curios: de ce trebuie să-l cred pe Zelenski și să nu-l cred pe Lavrov spre exemplu? De ce să-l cred pe Biden și să nu-l cred pe Putin? Ne-a spus cineva cu subiect și predicat de ce Putin a intrat în Ucraina?

Se vorbea prin târg că Zelenski ar fi bombardat prin Dombas și ar fi restricționat aprovizionarea regiunilor separatiste. Habar nu am dacă este așa. Însă așa se vorbește. Putin ar fi intrat să apere acele republici separatiste după ce, în prealabil, le recunoscuse independența.

Partea proastă, în această dispută nebună în care în locul discuțiilor dintre oameni latră mitralierele și bubuie tunurile, este că mor oameni. Mulți oameni. Însă cred că pentru politicieni este doar un motiv de lamentare, de plâns pe umărul vecinilor în disperarea de a căuta aliați și a număra posibilile voturi. Politicienii vorbesc cu ochii pe barometrul electoral, deoarece și acum în toiul războiului tot la numărul de voturi se gândește Zelenski și ai lui, fiindcă timpul trece și mandatul expiră și, nu-i așa, nu i-ar strica încă patru ani să fie boss la Kiev.

Un guvern de trântori.

 

   Vreau de la începutul acestui articol să fac următoarea precizare:

Cetățenii care se înscriu în diferitele partide politice trebuie să-și asume tot ce au făcut acele partide de-a lungul existenței lor. Prin urmare, guvernanții de acum nu trebuie să se plângă că nu sunt bani la bugetul de stat, deoarece aceste partide, mă refer la PNL, PSD, UDMR, Minorități, au fost la guvernare din 1989 până astăzi, singure ori în diferite alianțe, așadar, ele au adus România în stadiul în care se găsește astăzi. Va să zică, nici un membru al guvernului de astăzi nu poate vorbi despre „greaua moștenire”. Din contră, trebuie să facă totul pentru a se depăși aceste dificultăți financiar-economice.

Se vorbește de solidaritate. Domnilor guvernanți, despre ce unitate poate fi vorba când voi luați bani cu toptanul, iar jumătate dintre salariații din privat încasează jumătate din necesarul coșului zilnic? Această jumătate, care după unii ar fi ceva mai mult de 2 milioane de salariați, produc, altfel patronii nu îi plătesc, dacă nu aduc profit.

Voi guvernanților ce produceți? „Nu sunt bani ...” poate spune orice prost, nu trebuie să fii remunerat cu mii de euro pentru asta. „Vom face...” la fel poate spune oricine. „Avem în vedere...” este o altă sintagmă perimată. Concret, voi cu ce vă ocupați timpul? Ce dude produceți? Aș fi curios să știu sutele, miile, sutele de mii de salariați din aparatul guvernului au sarcini de serviciu precise? Și dacă da, urmărește cineva execuția lor? Eu cred că nu.

Toți amploiații guvernului sunt un fel de paznici și asistenți de paznici. Dacă ar fi altfel, fie ar face programe de guvernare adevărate care să genereze bunăstare pentru români, fie, dacă nu găsesc soluții, ar demisiona, să lase locul liber altora care pot administra treburile țării. Îmi amintesc de domnul Câciu, actualul ministru de finanțe, când nu era la guvernare ce frumos chibița, ce îl certa pe bună dreptate, pe Cîțu, fostul ministru de finanțe și fostul premier. Însă acum, ca ministru face ce făcea și Câțu și parcă și ceva în plus, evident în rău. Mai sunt destui chibiți și părerologi care molfăie cuvinte în așa zis analize politico-financiare, sunt precum vulturii ce se învârt când simt miros de stârvuri. Nu-i cred. Am văzut prea multe să mai cred ceva. Când o țară nu mai are industrie proprie, când importă apa și sarea și pe deaupra mai este și datoare jumătate din PIB-ul țării, nu are cum să-și revină. Pentru a se reuși o stagnare a rostogolirii în prăpastie și abia după aceea o creștere reală a economiei, e nevoie de oameni care să nu se uite când iau măsuri la analizele sociologice cu privire la intenția de vot a populației. E nevoie de oameni de sacrificiu, asta ar însemna să se sacrifice, să dea dovadă de adevărat eroism.

La Cotroceni situația este și mai gravă. Aici există o mulțime de funcționari ceva de genul „consilierul consilierului” toți păstoriți de baciul din Sibiu. M-am grăbit să scriu „păstoriți” și „baciul” asta ar fi presupus că ei chiar produc ceva, ceea ce este inexact. Cred că o mai mare plictiseală ca în acel palat nu poate exista în altă parte. Pentru ce dracu or fi încasând asemenea sume uriașe de bani când ei în afara faptului că mănâncă, beau ce dracu beau și merg la toaletă, nu fac nimic. Președintele României efectiv nu există. Nu am auzit să aibă întâlniri cu alți șefi de state, nu l-am auzit să meargă în vizită în alte state. Acum când războiul este aproape pe prispa noastră, domnul Iohannis ar fi trebuit să fie foarte activ. Putea să se întâlnească cu șefii de stat din țările riverane Mării Negre, cu șefi de state din NATO. Faptul că din când în când este un ecou al lui Biden și-l înjură pe Putin, asta nu este politică demnă de un șef de stat suveran, asta este politică de papagal. Și atunci, cu adâncă mâhnire, mă întreb : pentru ce dracu îl plătim pe Iohannis și pe toți conțopiștii din jurul lui? Ce programe au făcut? Și în general, pentru ce îi plătim pe toți acești trântori? Cred că fără președinte și guvern, România ar merge mai bine, mai prost oricum nu s-ar putea, fiindcă suntem la maxim cu prostia.

PS. Avem 465 de parlamentari. Sunt mulți. Dintre cei 465 de parlamentari, mai puțin de 100 dintre ei au luat cuvântul în Comisii, Plen, ori au avut o inițiativă legislativă. Prin urmare, pentru ce sunt necesari 465? Doar pentru a fi plătiți cu bani mulți dintr-un buget, al statului, aproape inexistent? România nu mai este în situația de a plăti o mulțime de trântori doar pentru a avea partidele unde-și băga protejații. Țara funcționează în regim de avarie, păi asta trebuie să se vadă și în administrația Țării. Reducerea aparatului legislativ și executiv este primordial. Într-un singur mic stup sunt prea mulți trântori. Poate cineva va face curățenie.

 

Guvernare antiromânească

 

În sfârșit, după aproape 33 de ani de democrație originală și capitalism pe pâine (sintagmă moștenită de la Ciorbea), am învățat cum să trăiesc în societatea de consum. Din patru în patru în ani mergem disciplinați la urne, o parte din totalul alegătorilor, să alegem pe aceia care se tot laudă că ei, doar ei, numai ei, merită să ne conducă.

Mai pe românește spus, alegem câteva sute de oameni să trăiască bine, să fie fericiți pentru a ne reprezenta cu cinste în întâlnirile internaționale, unde se preumblă pe bani mulți, pentru a arăta lumii întregi ce bine se trăiește în România.

Bieții noștri parlamentari sunt nevoiți să mănânce la „Cantina Săracilor” din incinta Parlamentului, sunt constrâși să facă legi de multe ori strâmbe, fiindcă așa li se impune fie de UE, fie de NATO, fie de vreun patron de multinațională. Ei se execută, nu au ce face. Nu se pot pune rău cu ăia care le îndeasă bani în buzunare. E greu să fi parlamentar în România, mai ales după 30 de ani când marile tunuri economice deja au fost date. Acum doar ce mai pică din diverse excursii în interes de serviciu, de la un proiect de lege cu dedicație, de la o mânăreală pe linie juridică.

Ca parlamentar nu este chiar rău, vorbești nu vorbești, faci proiecte de legi, nu faci, leafa merge. Tot ce trebuie să facă un parlamentar de duzină este să se uite după degetul liderului de grup, adică să vadă ce deget arată și în ce sens, adică sus, ori jos, dar, atenție, și aici e o hibă, dacă este degetul arătător înseamnă una, dar dacă este degetul mijlociu este alta. Să nu le plâng de milă, se deprind ei și cu interpretarea degetelor, chiar dacă este dureroasă la început, pe parcurs se obișnuiesc.

Mai greu este la guvern. E greu să fi premier. Dom`le, ăsta trebuie să aibă un bagaj de sintagme pe care să-l deșerte ori de câte ori este necesar să vorbească fără a spune ceva. Exp: „vom analiza”, „este în curs de inițiativă”, vom face, dacă...”. „Sunt alături de popor în aceste momente grele când s-au scumpit utilitățile, adică : curentul și gazele, de aceia recomand ca bieții oameni să mai pună o haină pe ei, iar  seara să se culce devreme pentru a nu mai consuma curent. De congelatoare și frigidere nu le mai recomand să le scoată din priză, întrucât s-au scumpit mult produsele alimentare, prin urmare aceste electrocasnice au devenit inutile. Le pot vinde la fier vechi, mai scot un ban pentru plata utilităților”. E greu, merg mereu la piață, mă trimite nevasta, speră ca negustorii să mă recunoască și chiar dacă nu îmi dau produse gratis, măcar să-mi facă acolo un discount”. Bieții noștri conducători simt pe pielea lor aceste scumpiri, o duc din ce în ce mai greu și nevestele care le cer tot mai multe bijuteri, mai multe excursii exotice, de unde dom`le, pe ce bani? Au dreptate bieții oameni când spun că nu își pot plăti facturile la utilități fiindcă au crescut foarte mult, nici ei, guvernanții, nu mai pot plăti cu ușurință facturile plimbărilor cu familiile în Maldive.

Boc a fost un fericit cât a fost prim ministru, a fost cel mai bun papagal care imita ce-i spunea mai marele de la Cotroceni.

Ciucă trebuie să mai pună vorbe din bagajul propriu. Iohannis după ce a terminat cu lecțiile pe care ni le-a dat despre spălatul pe mâine în timpul pandemiei, a cam intrat în „silenzio stampa”, se mai trezește câteodată, probabil împins de la spate de Biden și-l înjură pe Putin. Nu-i rău, doar că nu știu cât de sănătos este pentru România. Până la urmă într-o septicemie generalizată cum este în România ce mai contează câțiva microbi.

Spuneam de Ciucă și guvernul lui, e greu să fi premier cu 7000 de euro pe lună, bașca salariul de parlamentar, bașca pensia de general. Având atâția bani, cum dracu să nu spună și Ciucă așa cum a spus și regina Franței despre parizienii care mureau de foame: „nu înțeleg, băi, Câciule, cum adică nu au mâncare? ” Și să-i vezi pe guvernanți cum vin să ne explice cum putem trăi cu 300 de euro, unul vorbește de o haină în plus, altul de un bec în minus, alții ne spun că se poate și cu două mese pe zi, la nevoie chiar cu una, așa facem și cură de slăbit fiindcă am început să ne îngrășăm. Isărescu a fost de departe cel mai tare: „ceaiul de tei” cu covrigi adaug eu, este cel mai bun.

Sunt de acord cu sancțiunile aplicate Rusiei, lasă să vadă și rușii ce înseamnă mânia proletară pornită, de data asta, din vest. Doar că, aceste măsuri s-au întors ca un bumerang împotriva noastră. Noi, românii, simțim sancțiunile economice pe pielea noastră mai tare decât rușii.

Politicienii noștri au ochelari de cai, văd doar înainte, ascultă doar ordinele străinilor, fără a se gândi vreo clipă dacă cetățenii români pot suporta sau nu aceste sancțiuni.

Cui îi pasă că românii, în marea lor majoritate, abia își pot procura o bucată de pâine? Important pentru guvernanții noștri, pentru alianța politică de la guvernare este bunul mers al lor ca persoane fizice și umilirea poporului și a Țării în fața organismelor internaționale.

Occidentul plus SUA- NATO, au avut câteva ținte: Saddam Hussein, Hosni Mubarak, Mohammad al-Gadafi, Bashar al-Assad și nu în ultimul rând Miloșevici, toți au fost înlăturați, mulți chiar au fost omorâți. Acum a venit rândul lui Putin.

Ce poate face o țară, de talia Rusiei, când vede că în jurul ei se strânge lațul? Caută să rupă lațul care se tot strânge.

Țările pot adera la ce alianță vor, e dreptul lor, în același timp, în baza aceluiași drept și Rusia trebuie să caute să se apere.

E malefic Putin? Poate. Biden e malefic? Nu, este jandarmul lumii, el este polițistul bun. E malefic Zelenski? Nu, el este cel oropsit, este copilul bătut din curtea școlii.

Ursula von der Leyen este malefică? Nu, este ocrotitoarea concernelor farmaceutice gen Pfeizer, Câțu știe de ce.

Noi, românii, în loc să ne vedem de câlții noștri, ne băgăm nasul într-un conflict care nu ne privește, ne băgăm capul într-o poză în care nu avem ce căuta. Ferească Dumnezeu să se împlinească ce tot molfăie diferiți analiști pe la posturile TV cum că Rusia ar ataca România! De ce dracu s-or fi rugând ăștia de Putin să ne trimită și nouă o bombă? Nu suntem noi bombardați destul de stăpânii noștri care ne-au adus în sapă de lemn? Noi nu vedem că pentru a bea apă și a putea respira trebuie să ne împrumutăm bani cu dobândă mare? Suntem niște idioți, toți. Ăia de la putere fiindcă fac politici străine de interesul național și noi, plebea, fiindcă nu-i aruncăm de acolo.

Apropo! Unde este PSD-ul? Acel PSD, nu ăsta de acum...