Dupa
ce, prêt de o saptamana, am ascultat toate dezbaterile politice, anti, pro, nu
stiu, nu ma bag, nu vreau, nu inteleg, nu-mi doresc, refuz, stau in banca mea
s.a.m.d., am ajuns la concluzia deloc incurajanta pentru mine, cetateanul care
am girat cu votul meu toate guvernele ce s-au succedat la putere din ’89 pana
azi, ca sunt singurul vinovat de toate necazurile si toate furturile ce s-au
produs in aceasta tara, de fapt, sunt complice la distrugerea tarii, sunt
complice la distrugerea viitorului copiilor si nepotilor mei, nemaiputand vorbi
de o Romanie eterna, vorbim de o Romanie muribunda care, mai este in viata
datorita unor aparate, deconectarea inseamna semnarea certificatului de deces.
Am
sa incerc sa ma explic : ca om format in perioada comunista, in care serviciul
era sfant, nu prea am inteles mecanismele inverse, cele prin care guvernul
Ciorbea dadea oamenilor bani sa nu munceasca, adica statul te mituia sa stai
degeaba. Foarte greu de explicat oamenilor la acea vreme ca este mai mult un
vis, oamenii vedeau banii pe care ii fluturau prin fata ochilor lor
reprezentantii guvernului, s-a cazut in plasa, au plecat in somaj, banii s-au
dus, minele au fost inchise, cartiere intregi in zonele miniere au fost
parasite. Sigur asta este numai un episod, este poate episodul pilot, oamenii
(nu toti) abia asteptau “ordonanta”, abia asteptau acei bani nenorociti, nu
inntelegeau ca ala este inceputul sfarsitului bunastarii lor, asa s-a ajuns sa
fie inchisa si apoi vanduta la fier vechi toata industria romaneasca.
La
fel s-a procedat si in agricultura, daca in ’90 se luase o hotarare foarte buna
prin alocarea fiecarei familii a 5000 de mp de pamant,
restul terenului urmand sa fie lucrat in continuare in cadrul unor ferme tip “asociatie”, conservandu-se utilajele
cladirile si sistemele de irigare ce erau deja in functie. Si agricultura
trebuia distrusa, astfel ca au fost luate masuri de a distruge constructiile, utilajele,
sistemele de irigatii, ajungandu-se acum la 24 de ani de la revolutie sa avem o
agricultura de subzistenta in cea mai mare parte.
Pentru
cele enumerate mai sus si pentru multe altele pe care nu le-am mentionat, eu,
cetateanul votant care prin votul meu am dat gir hotilor si banditior sa-mi devalizeze tara, ma declar vinovat de
complicitate la furtul si talharia
comisa de guvernanti asupra tarii, iar pentru ca au fost unii politicieni pe
care i-am reales, ma declare vinovat si de instigare la furt.
De-a
lungul celor 24 de ani trecuti de la revolutie, in loc sa ma fi legat cu lantul
de portile uzinelor, fabricilor, combinatelor, minelor, spitalelor, atunci cand
au hotarat sa le inchida, sa le vanda pe nimic, am preferat sa nu vad, sa stau
in casa si sa rontai amaratii aia de
bani luati pe “ordonanta”. Timpul a trecut, din Romania de altadata se pare ca
mai avem Rosia Montana si gazele de sist, putin, foarte putin, oamenii din
Pungesti incearca sa faca ceva, nu stiu daca este bine, nu stiu daca este rau, stiu
un singur lucru, ce fac ei acum trebuia sa fac eu, cetateanul, de-a lungul
acestor 24 de ani, astfel era foarte probabil ca acum situatia in aceasta tara
sa fi fost cu totul alta. Intr-o tara in care
hotul este rugat sa intre in casa si sa
fure orice ii place ca nu-l va deranja nimeni, cum dracu sa nu fure tot, pai
ori sunt hoti, ori numai sunt. Ai nostrii chiar au fost .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu