De ce ar dori ruşii să atace România?

   Ultimul articol scris de mine intitulat „ Chiar doresc americanii să ajute România?”, a stîrnit unele reacţii neconforme cu cele scrise de mine, de aceea doresc să fac unele precizări.

Faptul că un cetăţean al României îşi pune nişte întrebări ,faţă de prezenţa armatei americane pe teritoriul nostru, nu înseamnă că sunt filorus. Eu sunt român şi ţin cu Ţara mea- România. Pentru ea mă doare sufletul, aici sunt moşii şi strămoşii, copiii şi nepoţi mei. Adică, trecutul, prezentul şi viitorul meu şi al Ţării mele. Pentru mine prieteni îmi sunt cei care îmi acordă un ajutor dezinteresat, ceilalţi sunt parteneri. Pe cale de consecinţă, în acel articol analizam, de ce ar trebui să fim implicaţi, într-un război pe care nu îl dorim. Numai insist asupra acestei probleme, am făcut-o în articolul de alalteieri.

    Rusia, un imperiu colos de la răsărit, tot timpul atentă la ce se întâmplă în jurul ei. O mare forţă în care şi-au rupt dinţii Napoleon şi Hitler. Noi, ca Ţară, am avut de pătimit din partea Rusiei, chiar şi atunci când prin forţa lucrurilor am primit ajutorul lor, în final tot au smuls ceva din trupul Ţării. După 1957, când Gh. Gh.-Dej a reuşit să scoată trupele sovietice din Ţară, relaţiile noastre cu URSS au fost călduţe spre reci, au funcţionat relaţiile comerciale, amândouă statele făceam parte din CAER. Cu toate acestea, fiecare şi-a văzut de drumul lui, liderii sovietici mai tot timpul au mârâit prin gard la noi, dar numai atât. În 1968 când trupele Tratatului de la Varşovia au intervenit în Cehoslovacia, arestând guvernul legitim al Ţării, noi nu am participat , mai mult decât atât, conform principiului „neamestecului în treburile interne ale altui stat”, am condamnat această intervenţie. Unele surse spun că tot atunci s-a încercat pătrunderea şi în România. Nu am prea multe date despre această încercare. Guvernul de la Bucureşti, chiar şi în perioada comunistă a căutat să stabilească relaţii comerciale cu vestul, pentru a aduce tehnologie de ultimă generaţie şi a găsi bani pentru investiţii. Deschiderea României spre vest, bunele relaţii cu China, au făcut din Ţara noastră, o ţintă a atacurilor URSS în cadrul organismelor internaţionale de sorginte comunistă. Cu toate acestea nu s-a pus nici un moment problema unui atac sovietic asupra României, mai ales după 1968.

Evenimentele din '89 au fost susţinute de serviciile secrete americane, sovietice şi probabil Mosadul. Terenul propice pentru a primi sămânţa trădării, a făcut ca noile structuri ale statului instalate după decembrie 1989, să ajute la destabilizarea şi jefuirea sistematică a Ţării.

Pentru ce ar dori ruşii să intervină în România cu armata, atâta timp cât prin aşa zişii investitori (pe aceşti investitori îi bănuiesc a fi fost agenţi FSB), au reuşit să distrugă industria siderurgică, au preluat ALRO Slatina,  au distrus o mare uzină ardeleană care producea material pentru rachetele americane şi multe altele pe care nu le mai menţionez.

     Problema pe care o are ruşii cu Ucraina, este o problemă ce trebuie rezolvată între neamuri.

Am să vă spun o poveste : Un bătrân avea doi copii, a făcut pentru fiecare din ei câte o casă, una pe o parte cealaltă cu faţa la prima, dar pe cealaltă parte a curţii. Nu a despărţit curtea, a motivat că ei ca fraţi, nu se vor certa. Numai că fraţii au îmbătrânit, iar copii lor au vrut să împartă curtea, aşa au făcut, au împărţit-o, numai că unul din ei a luat mai mult, pe motiv că ar fi mai sărman, nu s-au certat, au acceptat împărţeala. După un timp şi ăştia au îmbătrânit, iar copii lor s-au luat la ceartă, pentru că unul din ei luase din partea celuilalt mai mult şi de aici necazurile.

     Cam asta este povestea şi între ruşii şi ucrainieni. Noi nu avem ce căuta de o parte ori alta a beligeranţilor, mai ales că nici una din părţi nu ne-a ajutat, ba mai mult, amândouă au luat hălci din trupul Ţării noastre.

Problema ucrainiano-rusească este o problemă a lor, locală, dacă o transferăm Europei, va deveni o problemă a continentului. Numai că, observ că Europa nu prea se înghesuie să condamne Rusia, singurii care fac asta sunt americanii. Implicarea americană dă deja o notă de conflict global, recent China chiar a atenţionat SUA, să o lase mai moale cu arătarea muşchilor.

     În articolul de alalteieri ca şi în acesta spun că : nu avem ce căuta acolo unde munţii se bat cap în cap. Să ne vedem de sărăcia noastră, nici ruşii şi nici americanii nu vor răsturna „cornul abundenţei” asupra noastră.