În ultimul timp
am fost în spital şi nu am urmărit
ştirile, cu toate acestea tot au ajuns frânturi de discuţii la mine.
Ţara este împărţită, unii vor monarhie, alţii republică, iar alţii ar vrea să
fim vânduţi cu totul celor dispuşi să ne cumpere.
Problema nu va fi tranşată pe reţele de socializare, ci în faţa
alegătorilor printr-o obligativitate a electoratului de a participa la vot. Un
referendum prin care poporul să aleagă ce vrea, republică sau monarhie. Pe
buletinul de vot să existe o singură întrebare : „Doriţi monarhie sau republică?”,
nu este productiv să existe o a doua întrebare
legată de altă temă, ar putea
influenţa votul. Aici nu se va tranşa o problemă pentru o perioadă scurtă de
timp, ci pentru o perioadă lungă de acum încolo. Şi zău, nu pot iar să văd pe
cineva dând cu tifla că el nu a votat. Toţi cetăţenii apţi de vot trebuie să se
exprime la urne, unde vor avea posibilitatea să voteze cu forma de guvernământ
preferată, sau să îşi anuleze votul pentru că el nu crede în nici una dintre cele două forme.
Nu trebuie privită monarhia prin prizma regilor de până în 1948, e greu de
făcut ierarhizări şi de adus laude, nu vreau să punctez nimic mai mult. Au fost
perioade istorice cu bunele şi rele lor. Deasemeni nu trebuie să privim
monarhia ca pe un bau-bau, nu mai suntem în perioada absolutismului regal a lui
Ludovic al XIV-lea, acum vorbim de o monarhie constituţională unde regele are
rol de reprezentare a statului în raport cu alte ţări. Sigur nu fac eu fişa
postului.
Ungerea unui rege pe tronul României trebuie să fie făcută cu multă
luciditate, va fi ales pe viaţă şi niciodată nu ştim când se termină aţa de pe mosor.
Regele Mihai a avut numai fete, la noi a fost categoric respinsă ideea ca
partea femeiască să nu poată urca pe tron. Istoria recentă ne-a arătat că o
ţară poate fi condusă şi de două femei, una regină, cealaltă prim ministru.
Problema pe care eu o văd şi care probabil ne va costa, este lipsa educaţiei
moştenitorilor tronului în spiritul conducerii unei ţări, a comportamentului de
monarh, nu mă refer la etichetă, asta o ştiu şambelanii şi majordomii, mă refer
la ştiinţa de a fi rege. Copiii regelui Mihai nu au beneficiat de o asemenea
educaţie, fie şi numai din constatarea inexistenţei unui tron în orizontul lor.
Cred cu tărie ce spun, pentru că nici fetele şi nici soţia Anna nu au învăţat o
boabă româneşte.
Principesa Margareta, nu are copii, Duda o domină, lucrurile sunt
complicate. Din motive care îmi scapă, Nicolae care putea şi trebuia să fie
moştenitorul unei prezumtive coroane, a fost îndepărtat, încă nu ştim cu
precizie de ce, unii zic că ar fi mâncat din dud o duda, eu nu bag mâna-n foc.
Deasemeni, noua Constituţie trebuie să stabilească cu precizie condiţiile
în care un rege poate fi debarcat, este posibil să existe şi asemenea nevoi,
iar Constituţia trebuie să ne explice clar şi fără echivoc, care sunt paşii
care trebuie făcuţi pentru îndepărtarea unui rege nociv care vremelnic s-ar
afla pe tron.
Preşedinţii care au condus Republica noastră în ultimii 28 de ani, cu infime
excepţii, au fost slabi. Unii chiar trădători, aşa că nu văd ce lucru bun a
adus republica noastră semiprezidenţială.
Cel din urmă preşedinte, destul de neamţ şi acesta şi-a creeat un lux mai
mare decât un rege, iar cheltuielile cu deplasarea săptămânală în oraşul de
baştină secătuieşte bugetul statului cam cum a fost secătuit bugetul României
cu cheltuielile prilejuite de înmormântarea fostului rege.
Există un proiect de lege în
Parlament prin care Casei regale i se va atribui titlul de persoană juridică de
drept privat , cu suvenţii prevăzute în
lege care vor fi uriaşe, chiar exorbitante. În situaţia asta nu văd de ce nu am
tranşa problema prin referendum. Dacă monarhia va pierde şi va câştiga
republica, legea lui Tăriceanu şi Dragnea (ce dracu o fi fost în capul lor când
au iniţiat această lege?), să fie considerată caducă. Într-un stat republican,
curtea regală nu există ,este antagonică , asta dacă mai suntem sănătoşi la
cap.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu