La mulţi ani Ostaşi!

     Azi este ziua Armatei, ziua prin care noi civilii şi urmaşii militarilor morţi în diferite războaie pentru câştigarea şi menţinerea independenţei acestui pământ îngrăşat cu sângele strămoşilor noştri.

Dacă ne întoarcem în timp şi căutăm în analele istorice, vom găsi nenumărate exemple despre eroismul poporului român în diferitele lupte purtate împotriva cotropitorilor.

Îmi amintesc ,din lecţiile de istorie, despre războaiele lui Decebal împotriva romanilor, mai târziu despre Basarab I împotriva lui Carol Robert de Anjou, ori Mircea cel Bătrân împotriva turcilor. Am dat numai câteva exemple, ele pot fi mult mai multe.

Pământul românesc este îmbibat cu sângele ostaşilor noştri. Ultimul mare act de vitejie al armatei române a fost în 1944, în ziua de 25 octombrie, atunci când Careiul a fost eliberat de sub ocupaţia hitleristă. Ostaşii românii aveau să îşi dea contribuţia de sânge în timpul celui de-al doilea război mondial din iunie 1941, până în mai 1945. Armata română în timpul regimului ceauşist a lucrat împreună cu populaţia civilă, în mină, în schele petroliere, în şantierele de construcţii de unităţi industriale, ori civile, în agricultură. Oriunde a fost nevoie de ei, ostaşii au spus: PREZENT.

      Acum după ultima reformă a armatei, după ce obligativitatea efectuării stagiului militar a fost abrogată, după aderarea noastră la NATO şi transformarea armatei în una de profesionişti, militarii se ocupă numai pregătirea lor, pentru a putea face faţă provocărilor.

În ultimii ani, ostaşii nostri, au luptat cu arma în mână pe frontul din Irak, Afganistan şi în alte teatre de operaţiuni. Participarea noastră în aceste teatre operaţionale au costat vieţile multor soldaţi. Aderarea României la NATO a făcut ca armata României să fie redusă numeric, dar să fie mai bine pregătită profesional. Îndiferent cât de bine ar fi remuneraţi, ostaşii sunt exemple vii ale dăruiri pe altarul Ţării. Îmi amintesc cu mândrie, evident din ce am citit în cărţile de istorie, despre marile fapte de arme ale acestui popor. Românii au ştiut să lase coarnele plugului, coasa, mistria, catedra, pentru a lua arma în mână şi aş apăra Ţara, au făcut acest sacrificiu în timpul războiului de independenţă din 1877-1878, în timpul celor două războaie mondiale, fără să uit perioda de absolută glorie din timpul marilor domnitori ai ţărilor române. Despre armată şi eroismul ostaşilor noştri se poate vorbi la nesfârşit, nu voi încheia articolul până ce nu voi mulţumi ostaşilor noştri pentru dragostea manifestată în toate momentele cruciale ale Ţări .

      Tot astăzi regele Mihai I a împlinit venerabila vârstă de 93 de ani. Cu această ocazie doresc Majestăţii sale : la mulţi ani cu sănătate!