Pas cu pas spre un nou fals. Iohannis, falsul cel de toate zilele

                 

    Îmi amintesc de promtitudinea, de zelul de care a dat dovadă mutul nostru Președinte (atunci când Ponta a fost informat în mod oficial, de către DNA, că este urmărit penal), în ai cere premierului Ponta demisia. Motivul, nu mai putea reprezenta Țara în calitate de Prim Ministru atâta timp cât avea dosar penal. Aproape că am fost mândru de Președintele României, când l-am văzut așa de intrasingent. Mândria mea a fost de-o clipă, imediat mi-am amintit de faptul că, domnul Iohannis împreună cu soția și soacra au achiziționat niște imobile din care două deja le pierduse în instanță, fiind considerați cumpărători de rea credință. Se spune în hotărâre că s-au folosit de acte false pentru a dobândi cele două imobile pierdute pe cale judecătorească.
     Rea credință conform DEX : viclenie, perfidie, necinste, incorectitudine. Prin urmare cumpărarea unor imobile cu rea credință înseamnă că acel cumpărător este : necinstit, viclean, incorect etc.
Dacă cumpărătorul este un om de rând, el va pierde ceea ce a cumpărat, va fi anchetat de procuratură pentru complicitate și fals în înscrisuri și declarații.
Ce se întâmplă când cumpărători de rea credință sunt  declarați: Președintele statului, soția sa și soacra sa? Nu se întâmplă nimic, pentru că aici este România, un stat de drept, fără drept. De fapt este un stat de, drepți!
      Dacă ar fi fost un stat de drept, în minutul următor pronunțării hotărârii Curții de Apel Brașov, prin care familia Iohannis pierdea imobilul din Sibiu, iar ei erau declarații cumpărători de rea credință, domnul Președinte Iohannis și-ar fi prezentat demisia. Nu a fost să fie așa. Îl întreb pe herr Iohannis : ”Domnule, conform propriilor principii enunțate de DVS., este adevărat cu mare efort de vorbire, atunci când ați cerut demisia lui Ponta, nu credeți că ar trebui să plecați din funcția de Președinte al Țării?
Nu credeți acest lucru pentru că nu aveți încredere în justiția pe care o clamați tot timpul.
Sunteți ipocrit d-le Iohannis, sau cum ar spune indienii din america, vorbiți cu două limbi, adică sunteți viclean. Cu o limbă îi spuneți lui Ponta să plece din fruntea guvernului, pe motiv că s-a început o urmărire penală pe numele lui, iar cu cealaltă limbă spuneți că nu aveți încredere în justiție atunci când este vorba de propria persoană. Sunt cuvintele Dvs., așa ați declarat că : ”deși este o hotărâre definitivă și executorie, o veți ataca cu o contestație în anulare”. Sigur nu atașați nimic codului de procedură penală, există textul, iar dvs. vă prevalați de el. Problema este că două instanțe au dat aceeași sentință, iar dvs. nu acceptați niciuna, forțând legea din înaltul funcției dvs.
     A mai existat un caz, care dealtfel a și câștigat, Lidia Stanciu versus Mariana Rarinca. Din postura de Șef al ÎCCJ, doamna Stanciu a făcut contestație în anulare și a reușit să caseze o sentință rămasă definitivă, ducând astfel în derizoriu  hotărârile judecătorești rămase definitive.
Aveți și dvs. șanse mari să vi se caseze sentințele să vi se dea casa înapoi, poate încă vreo trei case în plus, așa să vă îmbuneze.
Dreptatea este pentru dulăi, nu pentru căței, cum bine spunea Grigore Alexandrescu.
     Un judecător avea o vacă pe care o trimitea la păscut cu ciurda satului. Într-o seară ciurdarul (văcarul), a venit la poarta judecătorului și a zis: ”domnule judecător, vaca dvs. a împuns vaca mea și a rănit-o rău”, judecătorul după ce răsfoiește codul penal îi spune ciurdarului:”măi, asta este situația, rămâi cu paguba, nu există text de lege pentru asta”, ciurdarul pleacă, dar din poartă îi strigă judecătorului:”domn judecător, de fapt, vaca mea a împuns-o pe a ta”. Judecătorul rămâne o clipă perplex, apoi spune ciurdarului: ”i-a stai tu oleacă, uite am găsit textul de lege, trebuie să-mi plătești vaca”. A fost un banc
     Cam așa este și în cazul nostru. Domnule Președinte, dați-vă demisia, sunteți în situația rea în care nu mai ne puteți reprezenta peste hotare, nu că până acum ați fi făcut-o. Cel puțin formal sunteți Președintele României, acționați în consecință.
De ce trebuie să fiu reprezentat peste hotare numai de oameni cu cinste îndoielnică, cu tinichele după ei.        Dumneavoastră conform hotărârii judecătorești ați acționat ca un viclean incorect, necinstit și perfid. De ce trebuie să mai aveți creditul cetățenilor când a vorbit o instanță judecătorească?
Nu putem face ordine în politica românească și nu numai, dacă legea se aplică cu dedicații. Legea trebuie să fie una pentru toți cetățenii ei. Toți cetățenii României sunt egali în fața legii, așa scrie în Constituție. În realitate, unii sunt primii dintre egali.