Istoricii români să ne spună dacă Ion Antonescu este criminal, nu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România

     Ion Antonescu este considerat un trădător, criminal de război și  militant fascist de către un Tribunal al Poporului român, nu de către tribunalul de la Nurenberg.
Același tribunal al poporului urma, doi ani mai târziu, să condamne la ani grei de temniță pe toți fruntașii partidelor istorice, membrii marcanți ai acestor formațiuni politice sau simpatizanți. Interesant este faptul că, după 1989 partidele istorice reînviate, mă refer la PNȚcd, PNL, PSDR, au contestat deciziile acestui tip de Tribunal, l-au considerat  în afara legii sau ca tribunal care a răspuns la comenzi politice. De acord stimabililor cu obiecțiunea dumneavoastră, dar când a fost judecat Ion Antonescu acel Tribunal a fost legal, condamnarea la moarte a fost legală, mai ales că nici nu era cuprinsă  în codul penal?
    A stat cineva după 1989 să analizeze și eventual să pună pe rol, acțiunile îndreptate împotriva lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu? Să nu uităm că și Căpitanul legiunii a fost omorât tot în timpul unei dictaturi, cea carlistă. Personal am dezavuat legionarii și tot ce a ținut de activitatea lor, mai ales după moartea lui Zelea Codreanu, dar consider că faptele nu au fost bine anchetate, este de datoria juriștilor și istoricilor să se aplece mai mult asupra documentelor vremii și, fără patimă lucrurile să fie puse pe făgașul normal.
Trebuie analizată cu mare atenție situația politică internațională dintre ani 1939-1941, ceea ce a pierdut România prin somația rusească din vara lui 1940, mă refer la Basarabia, Bucovina de nord și Ținutul Herței și deasemeni, de arbitrajul de la Viena al lui Ribentrop când României îi fusese tăiată din trup o mare suprafață din Transilvania și cedată Ungariei hortiste. De asemenea trebuie să ținem cont de faptul că SUA erau neutre, a intrat în război abia după 7 decembrie 1941, că Europa căzuse și singura țară care încă mai lupta cu Germania hitleristă era Marea Britanie.
Nu știu dacă existau prea multe opțiuni pentru guvernul român. România avea două șanse, fie alianța cu Germania și să aibă o aparență de independență, fie să fie ocupată militar de către Germania și să-și piardă total independența. Acestea două erau opțiunile, de o luptă fățișă cu Germania nu se punea problema după ce Franța capitulase în câteva zile.
    Îl judecăm pe Ion Antonescu cu patimă, nu îl judecăm conform mersului istoriei acelor timpuri. Nefiind istoric nu mă pot pronunța dacă Mareșalul Antonescu, a fost un criminal, sau din contră un erou. Faptul că s-a autoproclamat Conducătorul statului dovedește că era un om hotărât care și-a asumat faptele, nepermițând ca tinerelul suveran al României să fie implicat în deciziile sale politico-militare și, prin urmare nefiind nevoit să răspundă în solidar cu Mareșalul Antonescu.
Regele trebuia să-i mulțumească pentru că l-a protejat și nu s-a ascuns după coroana sa. Dar pentru a recunoaște acest lucru trebuie să te ridici deasupra istoriei, să fii istoria însăși, nu un fricos care să ordoni arestarea celui care te-a ținut în brațe.
Funcționează pe lângă guvernul României și finanțat de acesta, un institut care studiază nu știu ce holocaust petrecut pe teritoriul României în perioada celui de-al doilea război mondial. Am citit și eu părerea multor istorici români, dar de la nici unul nu reiese vreun holocaust comis de români
    Poate pe teritoriul Palestinei să se fi comis ceva crime de către armata israeliană, sau prin Liban, mai ști? Cercetează românii pe acolo, nu cred, atunci de ce ne lăsăm sugrumați? După mai mult de 70 de ani de la petrecerea acelor fapte, dacă au existat , ar fi trebuit să se știe cu precizie. Cui folosește acest institut, un fel de cenzură legislativă și a cuvântului pe persoană fizică? Și ca să nu se creeze confuzie este vorba de Institul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
România ca stat independent nu trebuie să se lase cenzurat de nici un institut, mai mult decât atât, până ce nu vor exista niște procese corecte și bazate pe documente, nu pe patimă și ură, din care să reiasă vinovăția sau nevinovăția lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu și organizația Arhanghelul Mihail, nu putem să-i numim trădători, fasciști, eroi sau martiri.
   Fac încă odată apel la istorici și juriști să se aplece cu multă atenție și detașare pentru stabilirea adevărului istoric și nu a unui adevăr subiectiv.