Doamne, îţi mulţumesc că m-ai ţinut
sănătos până la vârsta asta! Recunosc că am încetat să mă gândesc cu nostalgie
la perioada comunistă. În acele vremuri am trăit o viaţă plată, aşteptam doar
editurile să văd ce noutăţi beletristice mai scot, în rest, viaţa politică era
acolo departe de ochii noştri. Doar cine avea răbdarea să citească „Scânteia”
până la penultima pagină putea vedea ce ministru, ori prim ministru s-a retras
din guvern din motive de sănătate.
Acum, binecuvântată fie revoluţia care ne-a dezbrăcat de industrie şi
agricultură şi ne-a adus la conducerea ţării oameni titraţi, somităţi cu
doctorate plagiate în procente între 4% şi 100%, oameni capabili să poată
distruge în 29 de ani cât s-a construit în 50. Am avut Preşedinte de republică
un brav marinar, atât de brav, încât, când s-a retras din activitatea de lup al
mărilor, a plecat cu flotă cu tot. Asta zic şi eu iubire de meserie, ataşament
de vasele comerciale pe care le condusese.
Un alt Preşedinte, probabil tot de tristă amintire, profesor la rândul lui
a reuşit să mediteze la fizică toţi copiii patriei, iar cu banii obţinuţi nu
i-a investit în copii, după cum singur a recunoscut, ci în case, este adevărat
că, fiind îndrăgostit de aceste imobile pe unele le-a luat cu japca, conform
hotărârii Curţii de Apel Braşov- cumpărători de rea credinţă.
Cum spuneam, acum trăiesc o viaţă trepidantă, încărcată de adrenalină,
televiziunile sunt în fierbere, reporteriţele, silfide şi ingenue aleargă cu microfonul
de la un parlamentar la femeia de serviciu, de la ministru la portar, de la şef
de partid la ultimul membru, de la premier la preşedinte, să afle cu o clipă
mai devreme cine va fi remaniat, cu toate că la noi mai mult sunt remaiaţi, dar
asta este o altă discuţie, cine dat afară, când se taie salariile şi când se
blochează pensiile.
Preşedintele, care stă confortabil în scaunul de la Cotroceni, conf. propriei
declaraţii, de vreo două săptămâni a dat o pâine bună de mâncat presei şi pe
noi ne-a ţinut cu gurile căscate, mai ceva decât Newton aşteptând să-i cadă
para pentru a descoperi legea gravitaţiei, dacă nu mă credeţi întrebaţi-l pe
Iohannis că e prof. de fizică, în faţa televizorelor sperând să înţelegem ce
vrea să facă.
Să o luăm pe scurtătură. Guvernul Dăncilă s-a hotărât să revoce câţiva
miniştri, pentru asta a trimis hârtia la Cotroceni cu numele miniştrilor
remaniaţi şi a celor care urma să le ia locul. Din motive neprecizate, doar de
el ştiute, doi miniştri nu au fost revocaţi şi în concluzie nici ceilalţi,
desemnaţi să le ia locul, nu au fost acceptaţi. S-au făcut alte propuneri,
domnul din Dealul Cotroceniului încă nu a făcut numirea lor pe motiv că
analizează propunerile. Ce să analizeze? Domnul Preşedinte nu este o comisie în
faţa căruia miniştri dau examen iar dânsul le pune note, nici vorbă, domnia sa
doar trebuia să semneze ca primarul, atât. Acum guvernul este într-o situaţie
critică. Chiar dacă Dăncilă ar fi vinovată, Iohannis ca Preşedinte trebuia să
pună lucrurile pe făgaşul normal, adică să smneze revocările şi noile numiri de
miniştri, se ştie că răspunderea guvernului este doar în seama premierului care
răspunde politic pentru bunul mers al guvernării. Că Iohannis forţează limitele
Constituţiei încă din 2015, asta o ştie toată lumea. Că alianţa de la guvernare
nu a avut un conducător, cu tot ce-i trebuie unui bărbat ,pentru a-l suspenda,
este altă poveste. Însă forţarea Constituţie pe care o face domnul Iohannis
acum, se datorează faptului că nu poate fi suspendat acum când preluăm Preşedinţia
rotativă a Comisiei UE. Tot ce face, arată un om pe care nu-l interesează
binele României, ci, doar, satisfacerea unui orgoliu mărunt în faţa
electoratului liberal: „aţi văzut ce i-am tuflit?” Şi interesele unor entităţi
străine. Tot domnul Iohannis încuraja
introducerea unei moţiuni de cenzură, admitem cazul că PSD-ALDE nu mai are
majoritatea. Când formează liberalii guvernul, când învaţă ce trebuie să facă
la Bruxelles? Această moţiune, democratică în fond, nu trebuia introdusă acum,
indiferent dacă trece sau nu.
Revin, mulţumită acestor domni cocoţaţi în diferite funcţii, bine
remunerate, cu multe avantaje materiale, care pe măsură ce ajung tot mai sus pe
treptele ierarhice, devin mai deştepţi şi mai deştepţi. Precizez, s-au cocoţat
acolo prin sufragiu popular nu prin examene grele susţinute în faţa unor
academicieni. Domnilor, nu ajuns în fruntea statului, pentru că sunteţi
deştepţi, sunteţi deştepţi fiindcă aţi
ajuns acolo. Doamne, încă o dată îţi mulţumesc pentru nebunia pe care o trăim
şi pe care unii o numesc simplu-democraţie. Aşa o fi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu