luni, 31 ianuarie 2022

Ion Luca Caragiale

 


   Pe 1 februarie 1852 s-a născut Ion Luca Caragiale, după alte surse s-ar fi născut pe 30 ianuarie și declarat pe 1 februarie. Dramaturgul a văzut lumina zilei în satul Haimanale, azi I.L.Caragiale, din județul Dâmbovița. Circulau  niște versuri în satul natal al lui Caragiale care sunau așa:

Caragiale, Caragiale, dacă nu erai matale/ rămâneam tot... haimanale.

Ion Luca Caragiale a fost dramaturg, gazetar, pamfletar, sufleur, revizor școlar, copist, profesor, corector, registrator, director general al teatrelor, patron de berării falimentare.

Personajele pieselor de teatru scrise de Caragiale le găsim la tot pasul. Parlamentul este plin de Farfuridi, Cațavenci, Dandanache. Prefecți precum Tipătescu, ori alegători de felul Cetățeanului Turmentat, găsim cu duiumul și azi. Cât despre Ghiță Pristanda ce să mai vorbim, sunt la tot pasul. Mulți Pristanda numără și astăzi steagurile după metoda fostului polițai, se gândesc că „renumerația, după buget, este mică și că în munca de polițai dacă nu curge, ...pică. Chiar și Zoe Trahanache avem cu duiumul, cât despre bătrânul Trahanache parcă nu a plecat niciodată dintre noi.

Jurnaliști ca Rică Venturiano care scriu în alte gazete de tipul „Vocea Patriotului Naționale” despre cum suge guvernul sângele poporului avem destui, însă ei înșiși uită că au buzunarele umflate cu bani proveniți, pe căi oculte, tocmai din buget.

Doar niște cetățeni turmentați au putut să-l aleagă de două ori pe Iohannis în funcția de Președinte și de două ori pe Băsescu. Doar niște cetățeni turmentați au putut alege atâția demagogi de talia lui Dandanache, Farfuridi, Brânzovenescu în Parlamentul României. De multe ori m-am întrebat dacă nu cumva Caragiale nu a murit la Berlin în 1912 și este încă viu și de undeva din berăria lui ne dirijează râzând pe sub mustață și, privind mucalit prin ochelari.

Este notoriu cât de mult se chinuie parlamentarii noștri să semene cu personajele lui Caragiale. Ascult discursul lui Vâlceanu și mă întreb dacă nu cumva vorbește Farfuridi. Câțu este un Brânzovenescu sadea. Rareș Bogdan este un veritabil Cațavencu. Dandanache este omul cu bilețelul „roz” din vremurile noastre.

Marele Caragiale, scriitorul iubit, hulit, contestat, adulat, acuzat ca fiind plagiator, este, pentru noi, cei care trăim la 100 de ani de la moartea lui, contemporan, companion și conectat la viața noastră politică.

Marii scriitori, Eminescu, Caragiale, Creangă, etc., nu mor, ei trăiesc prin operele lor care sunt mereu actuale.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Femeia pierdută. Cap X

  -Să revenim la Năuc, stai să gust din ceașca cu țuică și să rup din foaia asta de varză, Năuc a stat tot timpul în cârciumă ori a mai fost...