Filozofii din puşcării

Am primit o ştire senzaţională. Direcţia Generală a Penitenciarelor din cadrul Ministerului de Justiţie, a trimis o scrisoare Oficiului Pentru Ocuparea Locurilor din Penitenciar din cadrul DIICOT, DNA şi Parchetul General pentru a "recruta" specialişti care ,mai apoi, să fie angajaţi de către Instanţele de Judecată prin mandate de executare definitivă în Penitenciare. Solicitările Direcţiei Generale a Penitenciarelor au apărut în urma dovedirii unei lipse acute de specialişti necesari să conducă în cadrul Penitenciarelor, doctorate şi masterate, apoi îndrumători literari, corectori de lucrări ştiinţifice şi literare, profesori de alfabetizare cursuri intensive.

     Penitenciarele se dovedesc, de la un timp, a fi adevărate sanctuare de cultură, mulţi dintre cei care sunt cazaţi în interiorul acestor lăcaşe au început să privească lucrurile dintr-o altă perspectivă, din perspectiva umană. Dacă până acum discuţiile frecvente dintre condamnaţi erau pe teme frivole, fără consistenţă, de cele mai multe ori sterile şi imorale, în ultimul timp a apărut un nor alb care, a revelat sufletele acestor năpăstuiţi ai sorţi. Dimineaţa după program şi masă se băgau într-un colţ unde jucau poker, ori babaroase, acum  cer să iasă afară din cameră pentru a merge la bibliotecă, aceasta pe zi ce trece, se dovedeşte a fi tot mai neîncăpătoare, aici fie ascultă disertaţii pe diverse teme ştiinţifice, fie merg la cursuri intensive de alfabetizare, fie adună material bibliografic pentru următoarea lor carte. Este o activitate demnă de Biblioteca Universitară, ori de Academia Română, oricum, din punct de vedere al producţiei de volume tipărite rivalizează cu Uniunea Scriitorilor.

    Să vezi deţinuţi condamnaţi pentru viol, pentru crimă cu premeditare, pentru tâlhărie, etc., mergând pe intervalul dintre rafturile bibliotecii penitenciarului în vârful piciorelor pentru a nu face zgomot, vorbindu-şi între ei cu „domnule”, iar atunci când vor să îşi întărească o vorbă spun :”pe cuvânt de onoare”şi nu :”să moară mama”, ori „să mor în puşcărie”, asta deja dă un aspect de sanctuar bibliotecii.

Din aceste motive, Direcţia Generală a Penitenciarelor a luat hotărârea de a cere Oficiului Pentru Ocuparea Locurilor din Penitenciare din cadrul Parchetului General, DNA şi DIICOT să caute candidaţi în specialităţile de mai sus care, mai apoi, să fie înaintaţi Instanţelor de Judecată pentru "angajarea"(condamnarea) cu mandat de executare definitivă, aceşti specialişti putând ajuta la desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de culturalizare a deţinuţilor.

Am putea intra in Cartea Recordurilor, după ce am intrat deja cu cel mai lung cârnat şi cea mai mare sarma, cu faptul că la intrarea în penitenciar un deţinut semianalfabet condamnat la 7 ani pentru că a tâlhărit o babă şi a refuzat să o violeze, la ieşire, va avea deja un titlu academic şi cel puţin două cărţi tipărite, cea mai cunoscută devenită  bestseller intitulată : „Tehnici de tîlhărie”, se află la o a doua ediţie revăzută şi adaugită.

Păcat de aceşti oameni care  afară trăiesc într-un cvasi anonimat şi riscă să părăsească această lume, fără a ne împărtăşi din prea plinul spiritualităţii lor. Condamnarea pentru ei înseamnă descătuşarea spiritului şi revărsarea cornului abundenţei literare asupra noastră. Procurorii au o sarcină foarte grea şi anume, aceea de a începe transformarea corupţilor, a tâlharilor, şuţilor de buzunare, a criminalilor, a tuturor celor aflaţi în afara legi, în viitori oameni de cultură. Pentru ca acest deziderat să se împlinească, e bine ca Judecătoriile şi Tribunalele, să nu se zgârcească, în numărul de ani de condamnare daţi pentru fapta comisă, celor acţionaţi în judecată. Cu cât anii vor fi mai mulţi, cu atât ei vor putea avansa pe treptele culturii, vor putea să îşi hrănească spiritul cu scrierile marilor literaţi şi filozofi.

     Este înălţător, pentru noi muritorii de rând, ca atunci când te va tâlhări un asemenea titan al culturi să auzi : „vă rog, ca în numele omeniei să-mi daţi tot ce aveţi asupra dvs., vă mulţumesc şi vă asigur de înalta mea consideraţie, al dvs., etc.”Cât de umilitor era înainte când, acelaşi tâlhar care nu fusese în penitenciar, spunea : „ fă, să moară mama, jos textila, hai fă scoate tot, că să mor în puşcărie dacă nu te fac”. Oribil!

Sigur ar mai fi o categorie de deţinuţi, cei care nu sunt implicaţi spiritual, aceştia se îmbolnăvesc subit, spre bucuria mea am văzut că dacă unor deţinuţi nu le-a  ţinut cu hernia pentru a se elibera înainte de termen, s-au  apucă şi ei de scris, bravo!

     Vom ajunge să avem o ţară de borfaşi titraţi şi cu lucrării ştiinţifice publicate, sigur lucrările vor fi conform specializării adică :corupţie, tâlhărie, viol etc.

Indiferent ce vor face, duceţi, toate mizeriile astea penale acolo unde le este locul, luaţi-i la rând indiferent de religie, sex, vârstă ,culoare, culoare politică, funcţie etc.

Scrisoare către politicieni

       Urmăresc scena politică românească de 25 de ani, tot de atâţia ani am trecut prin toate stările sufleteşti ocazionate de politica românească. Am văzut dezbateri politice elegante în pioneratul democraţiei noastre, pentru ca astăzi să ajungem să ascultăm dezbateri sterile, golite de orice conţinut, transmise într-un limbaj la limita acceptibilităţii. Dezbaterile politice seamănă foarte mult cu telenovele despre aşa zisele noastre vedete, un fel de Lis, Oana, Amantul şi nevasta amantului. Nu şti care cu care se culcă, al cui este copilul, tatăl e naşul, ori amntul e tatăl?

Tot acest comportament al politicienilor este justificat de lipsa de reacţie a alegătorilor. Poporul se comportă precum ciobanul Moldovan care, deşi avea toate datele despre ticăloşia ce o pun la cale cei doi tovarăşi ai lui, alege resemnarea. Astfel îşi pune în ordine propria înmormântare, lăsând mână liberă criminalilor să pună mâna pe avera sa. În acelaşi mod am procedat şi noi cetăţenii acestei ţări, am băgat capul în nisip şi ne-am făcut că nu vedem răutăţile şi furturile făcute de clasa politică, ori de aşa zişii investitori care au furat ţara sub oblăduirea clasei politice.

     Am fost mituiţi fie cu salarii compensatorii, fie cu promisiuni neonorate cum au fost cele referitoare la procentul de 8% din acţiunile Petrom avute la data vânzării către OMV şi care trebuiau să revină salariaţilor la preţul vânzări per acţiune din 2003, data când a fost cumpărat de OMV, fie prin şomaj tehnic. Toate acestea au dat posibilitatea politicienilor să aibă linişte în ţară, să se poată ocupa nestingheriţi de devalizarea ei.

Au fost făcute de-a lungul celor 25 de ani tot felul de alianţe, mezalianţe, concubinaje, amantlâcuri, căsătorii şi tot atâtea divorţuri politice. Treptat, treptat, oamenii au intrat în capcana acestor combinaţii, au fost atraşii de mirosul scârbelnic, al chiloţilor murdari întinşi pe sfoara politică. Centura politică a pătruns în studiourile de televiziune, în dezbaterile publice şi chiar în Parlament. La tot pasul te întâlneşti cu cea mai crudă demonstraţie de curvăsărie politică, astăzi se iubesc, se alintă sunt gata să o facă în public, ca a doua zi să auzim că cei doi s-au despărţit din cauza adulterului. Numai spun că în proporţie de 50% politicienii au trecut prin toate partidele, au dormit prin toate paturile, s-au aliat în toate combinaţiile, practic numai există nici un fel de posibilitate a unei noi alieri care poate să fie virgină. Toate aceste migrări şi prostituări ,au fost făcute de dragul banului şi în detrimentul cetăţeanului. În 25 de ani nu am văzut nici un politician să protesteze public şi chiar să treacă la măsuri extreme împotriva sa ca, avertizment la modul în care se fură şi se guvernează Ţara. Da, am văzut politicieni care au protestat, pentru că au fost scoşi

de la masa unde se împărţea „tainul”

      Suntem un popor răbdător, prea răbdător chiar, alţii ar spune că suntem de-a dreptul masochişti, cum altfel s-ar putea defini indiferenţa noastră la despuierea propriei Ţări, la îndatorarea copiiilor şi nepoţii nepoţilor noştri, cu zeci de mii de miliarde de euro..Numai putem spune precum înaintaşul nostru că :România nu este a voastră, ci a urmaşii urmaşilor voştri în veacul vecilor, acum spunem că România este datoare în veacul vecilor.

Nu am protestat, am lăsat oamenii să îşi facă mendrele, să-şi mănânce „tainul”liniştiţi, justiţia a avut şi ea rolul ei în acoperirea matrapazlâcurilor aşa zişilor patroni, să mă ierte D-zeu, sper să fie şi vreunul cinstit şi onest printre ei.

      După 25 de ani parcă începe să se scrie un nou capitol în justiţia din România. Am senzaţia că Vitoria Lipan a plecat în căutarea bărbatului dispărut împreună cu toată averea, e greu drumul, afară e iarnă, e ger, e viscol, dar Vitoria nu se lasă, mai întreabă pe unul, mai cercetează pe altul, uşor, uşor ia urma criminalilor. Şi pe ea au încercat să o întoarcă din drum, ca şi pe Vitoria noastră modernă, spunându-i-se că e drumul greu şi plin de pericole, încă nu se ştia de dosarele politice. Dacă se insistă, şi se va merge pe drumul drept, oricât va fi de greu, se vor găsi criminalii şi jefuitorii, iar poporul va participa la parastasul economiei omorâte de politicieni.

Scrisoarea lui Iohannis către Ponta

                                                    Dragă Victore,

         M-am decis să îţi scriu, ştii că eu stau mai prost cu vorbitul, dacă era să îţi spun prin vorbă tot ce vreau să spun în scris, trecea şi turul doi al alegerilor, aşadar m-am decis să particip la o confruntare cu tine, acest lucru aş dori să fie pe teren neutru. După o analiză temeinică a stafului meu de campanie s-a considerat că pe întreg teritoriul Românieie nu există teren neutru, ar fi fost în secuime, dar acum când m-am aliat cu Tokeş este şi aici la mine acasă. Vreau să fiu corect, aşa cum am fost şi când mi-am achiziţionat casele. Cum în Cosmos nu putem merge, mă gândesc să mergem în Honolulu, aici ar putea să participe toţi reprezentanţii presei înterne şi internaţionale.

          Dragă Victor propun ca moderator pe Băsescu secondat de Udrea şi Macovei, Băsescu pe probleme de gâlceavă înternă, de cum trebuie menţinută o stare de nesiguranţă între instituţii şi nu în ultimul rând de modul dezastruos în care a făcut politica externă. Macovei poate să modereze tema loviturii de stat, iar Udrea va modera partea economică, ceva de genul:uite ce de bani avem, uitaţi-vă bine la ei, că nu o să-i mai vedeţi, se vor transforma în genţi vuiton, conturi în bancă, ori excursii la Paris.

Nu pot veni la televiziunile propuse de tine, dintr-un simplu motiv: ăştia îmi cer răspunsurile în contra timp şi verbal, iar eu nu îl pot da decât în scris, altfel trece campania până răspund.

Dealtfel Victoraş, eu cred că este suficient faptul că sunt neamţ, am 6 case, nu am copii, deci nu am pentru ce fura, aminteşte-ţi că, atunci când a venit în Ţară, Carol I nu avea decât un geamantan în care avea paşaportul nemţesc. Pe cale de consecinţă pot fi Preşedintele Românieie numai prin faptul că sunt de etnie saşă, restul averii deja este un plus pe care îl am.

         Dacă totuşi ne vom întâlni, ceea ce eu nu îmi doresc, am să te rog să nu aducem în discuţie modul în care am cumpărat cele 6 case din meditaţii. În primul rînd să ne gândim, la ghinioniştii de profesorii care, nu au reuşit această performanţă, ori dacă insiştii cu întrebările pe temă, voi fi nevoit să le divulg secretul şi aşa vom ajunge să avem numai profesori cu câte 6 case.

Chestia cu copiii daţi spre adopţie, chiar a fost pe bune, copiii sper că sunt bine, cât de bine, nu ştiu, că nu m-am mai interesat de ei. Acum îmi este şi teamă după atâta timp să întreb de ei, plus că înţelegerea cu canadienii a fost să nu îi caut, să am încredere în bunele lor intenţii. Până la urmă asta este, eu mi-am luat banii de la ei, ei şi-au luat copiii, toată lumea este mulţumită. Măi dar eu nu înţeleg ce tot îi daţi zor cu copiii, chiar îi doreşte cineva, de ce trebuie să iubeşti atât nişte prichindei care îţi fac numai necazuri? Crezi că la banii mei nu aş fi luat şi eu un copil să-l înfiez? Nu se merită, este o investiţie nerentabilă, nu se ştie ce vagabond iese din el, nu se ştie pe ce căi apucă, nu se ştie ce soartă are, pentru toate astea au de suferit numai părinţii. Aşa că, mai bine să stea în canal, decât să-i întind o mână de ajutor . Asta pentru a lămuri şi această problemă.

          Până la urmă ,dragă Victor, cred că nu voi veni la nicio dezbatere, nu ai decât să dezbaţi singur ce vrei. Românii mă vor vota pentru că sunt neamţ

Vinovaţii lui Iohannis

     Primul tur de scrutin a luat sfârşit, Iohannis, candidatul aşa zisei drepte, are un scor mare. Sigur ACL-ul şi-ar fi dorit un scor de peste 35%, numai că votul a spus altfel. Staful de campanie şi liderii politici din ACL, în special cei din PDL, caută ţapi ispăşitori pentru puţinele procente obţinute la scrutinul din 2 noiembrie, în fond cele 30 de procente este zestrea celor două partide, candidatul nefiind o locomotivă pentru el.

Cine sunt cele două partide din interiorul ACL?

                         1) PNL, o formaţiune care până în primăvara acestui an s-a aflat în alianţă cu PSD, formând USL, alianţă cu ajutorul căreia au câştigat alegerile din 2012, iar apoi au format împreună guvernul Ponta care, a guvernat ţara până în februarie 2014.În acest guvern PNL a avut funcţii de decizie cum ar fi : Ministerul Finanţelor, Ministerl Muncii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei. Fără prea multe explicaţii au ieşit de la guvernare. Acum este greu să critice actualul guvern când multe din măsurile luate, au fost decise împreună, PNL cu PSD. Din vară într-o grabă suspectă au decis să iasă din ALDE şi să intre în PPE, iar pe plan intern să facă alianţă cu PDL, iar apoi fuziunea celor două partide. Totodată a fost schimbat şi Preşedintele PNL şi candidatul PNL la Preşedinţie. Încă nu se ştie ce maşinaţiuni au stat la baza acestor schimbări, eu le spun oculte.

2. PDL, un partid care s-a remarcat printr-o guvernare anti popor, este adevărat că între timp s-a dezis de Traian Băsescu, ori Băsescu de ei, dar tot mai au în interiorul lui şi chiar în structura de conducere foşti miniştrii din cabinetele Boc şi MRU.

       Pentru ca această alianţă să triumfe, trebuiau să aibă un lider carismatic, un Traian Băsescu din 2004. Iohannis este o icoană ce trebuie purtată ca pe sfintele moaşte din loc în loc, iar un purtător de cuvânt să ţină sfânta slujbă în locul mucenicului Iohannis. Acest candidat la preşedinţie care tace când vorbeşte şi vorbeşte tăcând, ar face bine să numai deschidă gura până pe 16 nov, ora 21, numai aşa va putea să ne comunice, fără să aibă „ghinion”,tot ce îşi doreşte. Nu am întâlnit un om care să aspire la o funcţie atât de înaltă şi să facă atât de multe greşeli de exprimare în atât de puţine cuvinte rostite. Domnule Iohannis, este foarte posibil ca sorţii, să te propulseze Preşedintele României, în această situaţie, va trebui imediat să-ţi angajezi un profesor ,să îţi dea meditaţii despre modul cum trebuie să porţi o conversaţie. Ştii d-ta cum este cu meditaţiile.

Faţă de cele expuse mai sus, recomand liderilor ACL să numai caute vinovaţi. Liberalii care nu s-au implicat prea mult pentru Iohannis, ori pur şi simplu au votat cu Tăriceanu, sunt din cei ce se întreabă cum a ajuns Klaus în fruntea PNL şi candidat la Preşedinţie. Se mai întreabă unde este Crin Antonescu şi mai ales de ce au desfiinţat USL şi nu în ultimul rând se gândesc, ce caută alături de PDL, partidul pe care l-au hulit timp de câţiva ani, partidul lui Udrea şi Anastase, Boc şi Băsescu, Blaga şi Predoiu, care, împreună cu Andreea Paul Vass, au hotărât acele de tristă amintire tăieri salariale, pensii, ori ajutoare. Apropo domnilor liberali : cât timp vă trebuie să-i pupaţi pe PDL-işti pe unde i-aţi scuipat? Politica nu este o curvă, este numai de moravuri uşoare.

Astăzi e ziua ta

       Vreau să vă transmit multă sănătate, la mulţi ani şi împlinirea tuturor dorinţelor noastre.

Astăzi la ceas aniversar, mă bucur alături de ceilalţi cetăţeni ai acestei ţări, de faptul că în curând veţi pleca din fruntea statutului, între noi fie vorba trebuia să plecaţi din vara lui 2012, dar de unde nu este bun simţ, nici D-zeu nu poate da.

      Domnule Băsescu suntem leat, eu cu câteva luni mai în vârstă, asta înseamnă că până la aproape 40 de ani am avut aceeaşi profesori, am găsit în biblioteci în anii 60 aceleaşi cărţi din colecţia „carte rusă”, ori am fost instruiţi cu aceleaşi teze despre doctrina PCR. Sigur, dvs. nu cred că aţi citit vreuna, v-aţi păstrat pentru „Levantul” lui Cărtărescu, de aceea aţi rămas numai cu telegramele de felicitare transmise „tovarăşului”şi dorinţa de contrabandă.

      Din nefericire pentru această ţară, aţi ajuns în fruntea ei pentru două mandate. Vorba lui Cristoiu, înainte să se aşeze la rând pentru pupat fund prezidenţial, „vă daţi seama ce inseamnă încă 5 ani cu Băsescu la Cotroceni?”. Nu a fost chiar rău pentru Cristoiu din moment ce 5 ani nu s-a plictisit la fundul lui Băsescu.

       D-le Băsescu, când aţi candidat pentru prima dată, ştiaţi că România nu e vasul Biruinţa?

Dacă da, de ce v-aţi comportat ca un căpitan de barcă, de ce aţi considerat cetăţenii acestei ţări ca pe proprii marinari? Televizorul transmite numai imagini nu şi mirosuri, altfel s-ar fi simţit de departe mirosul romului îngurgitat în fiecare zi, sub influienţa acestei băuturi ne-ai certat, ne-ai înjurat, ne-ai întărâtat pe unii împotriva celorlalţi. Am devenit o societată formată din băsişti şi antibăsişti, atât de polarizată şi de pornită una împotriva celuilaltă. Nu aţi reuşit să aduceţi pacea în ţară, ci dezbinarea şi conflictul între instituţii şi oameni. Aţi asmuţit tineretul împotriva bătrânilor, pensionarii civili împotriva pensionarilor militari, pacienţii împotriva doctorilor, pe care dealtfel î-aţi invitat să plece din ţară, acum ne mirăm de ce sunt atâtea cazuri de malpraxis în spitale, părinţii împotriva profesorilor şi exemplele pot continua.

D-le Băsescu, spuneţi că justiţia va funcţiona numai cât sunteţi dvs. la Cotroceni, de ce ?

Nu aţi creeat o justiţie liberă, ori justiţia e liberă să facă ce dvs. dispuneţi?

       Aţi fost şi un bun sac pentru încasat, atunci când guvernele Tăriceanu, ori Ponta au dat chix cu ceva, au aruncat pisica în curtea dvs., pentru simplul motiv că aţi vrut să fiţi şi ce nu trebuia să fiţi.

Să lăsăm prostiile şi să trecem la lucruri serioase, se pare că veţi avea mari probleme cu justiţia. Atunci se va vedea dacă justiţia va funcţiona, ori nu, eu sper să funcţioneze, pentru a vă da posibilitatea să vă spovediţi de toate păcatele, a se citi infracţiuni, comise de domnia voastră pe parcursul celor 10 ani şi nu numai. Să fim serioşi domn Băsescu, aşa cum aţi spus în cazul lui Mircea că alegeţi justiţia, aşa să vă puneţi şi acum la dispoziţia ei, arătaţi că sunteţi un infractor caruia-i pasă, rupeţi cămaşa la piept şi aşa cum Ion Antonescu a comandat foc, aşa comandaţi şi dvs. justiţiei : sunt la dispoziţia voastră, faceţi-vă datoria, nu-i aşa că ar fi înălţător.

Ştiu că nu veţi proceda aşa, pentru că sunteţi laş, v-am văzut cu ocazia referendumului din 2012, sunteţi un trişor, un cartofor, un barbugiu cu zaruri măsluite.

      În închiere vă doresc mulţi ani sănătoşi, să vă puteţi duce la bun sfârşit următoarele mandate ce le veţi primiri, pentru executarea pedepselor în vila de la Rahova, ori Jilava.

Sper ca România în tot parcursul ei istoric să numai aibă un asemenea preşedinte.

De ce nu mai muncesc românii?

       Într-una din zile aveam nevoie de un om să mă ajute la săpat grădina.Cât timp am fost sănătos am făcut eu această muncă împreună cu soţia; de câţiva ani, mai precis din 2010 când am suferit o intervenţie de by-pass pe cord, sunt nevoit să apelez la serviciile altor persoane. În ultimii ani nu a fost uşor de găsit oameni disponibili să câştige un ban din muncă cinstită, dar parcă în acest an a întrecut măsura. Munca fizică este destul de grea, dar şi banii ar fi fost bunicei dacă vroiau să presteze acea muncă. Preţul era negociabil. Pas de-l negociază dacă ai cu cine. M-am întrebat de ce lucrurile stau în acest fel, mai ales că stau toată ziua pe marginea sanţului, unde beau, fumează, înjură şi îşi ţin copiii într-o stare deplorabilă. Rezultatul analizei duce spre modul de administrare a ţării în ultimii 25 de ani.

      Am să încep întâi cu bătrânii. Un bătrân trecut de 60 de ani, dacă nu are vechime în câmpul muncii poate fi: din cauza unei boli care l-a ţinut departe de un serviciu, ori din cauza lenei. Nu se pune problema că era analfabet, mic de stat, prea înalt, blond ori brunet , catolic sau ortodox, toţi erau obligaţi să muncească, toţi aveau carte de muncă. Când aud că nu au lucrat, sunt supărat pe ei, nu putem cere guvernului, adică celor ce plătesc taxe şi impozite, să le dea pensie cât timp toată viaţa au preferat umbra şi nu arşiţa Soarelui, bătaia vântului, alergatul după maşinile de navetă, căldura birourilor, ori întunericul minelor. Pe vremea comuniştilor toată lumea, dar absolut toată lume putea muncii.Numai leneşii au fentat aceste oportunităţi.

     După 1989, lucrurile au început să o ia pe un drum greşit. Pentru a nu întra în conflict cu sindicatele care erau foarte puternice, guvernele au început să plătească oamenii să stea acasă, este vorba de faimoasele şomaje tehnice, în care salariaţii primeau 75% din salariu cu condiţia să stea degeaba acasă. Minunat, bravo! Apoi au început să trimită muncitorii în şomaj prin disponibilizări colective, la plecare, în funcţie de vechimea în câmpul muncii, primeau până la 24 de salarii plus îndemnizaţia de şomaj. Primele efective beneficiare de celebra „Ordonanţă”au fost mineri din Valea Jiului, în timpul guvernării Ciorbea. Pe măsură ce se îngroşa rândul şomerilor, iar posibilităţile de reîncadrare în serviciu scădeau, au fost căutate noi posibilităţi de plată , aşa a fost găsit „ajutorul social”. La prima vedere nu ar fi chiar rău, ţinând cont că pentru aceşti bani trebuie să presteze ore muncă în folosul comunităţii. Numai că lucrurile sunt la nivel declarativ, banii vin fără prea mult efort, nu sunt mulţi bani, dar suficienţi să îi prelungească apetitul pentru lene. Astfel sunt oameni care au ajuns la 30 de ani fără să aibă  un loc de muncă din care ,prin sudoarea frunţii să-şi întreţină o familie. Tineretul de la ţară nu este nici ţăran, nici orăşean, este un hibrid cu mari probleme de adaptare. Sunt familii cu 3-4 copii, acestea uşor ar putea creşte o vacă, ar trebui să se organizeze şi să pună osul la muncă, dar nu, stau la umbră, aşteaptă ajutorul social şi alocaţia copiiilor. Aşa au fost învăţaţi de toate guvernele post decembriste. Guvernele aveau nevoie de linişte pentru a putea fura în tihnă, de aceea au inventat fel de fel de ajutoare care să închidă gura prostimii. Pe om uşor îl înveţi să stea la umbră, dar greu îl mai scoţi de acolo.

     Anii vor trece; ce se va întâmpla cu aceşti tineri când vor ajunge la bătrâneţe, din ce vor trăi, cum se vor descurca? Vor fi un adevărat balast pentru societate. Atenţie guvernanţi, uitaţi-vă cum guvernaţi!

Victor Ponta Preşedinte

        Mâine mergem la vot pentru a ne alege un nou Preşedinte de Ţară. M-am decis greu cu cine să votez, oferta este mare, dar calitatea mărfii lasă de dorit. Am luat prin eliminare toţi candidaţii, am constatat că doi dintre ei au şanse reale pentru a ajunge în turul doi. Nu sunt cei pe care eu mi-i doresc, dar cum nu sunt singurul votant, sunt deacord cu majoritatea.

      Un Preşedinte trebuie să fie un bun român, să aibă calităţi incontestabile de negociator, să fie un fin diplomat, să înţeleagă mersul evenimentelor în lume, să găsească noi oportunităţi de colaborare şi schimburi comerciale, altele decât cele din UE. Un bun Preşedinte trebuie să ştie a mânui verbul, a construi fraze frumoase în discuţiile diplomatice, fără a spune prea multe. Un bun Preşedinte trebuie să aibă un rol constructiv, nu să fie o soacră mereu nemulţumită, un Gică contra la orice idee care nu este izvorâtă din capul său prezidenţial. Un adevărat Preşedinte trebuie să uite din ce partid provine, el devenind prin votul alegătorilor, proprietatea cetăţenilor care au investit votul lor în independenţa sa politică. Un Preşedinte serios are o singură Doamnă, soţia sa, celelalte Elene nu au făcut nici un bine istoriei de-a lungul timpului, începând cu Elena din Troia, Elena Lupescu, Elena Ceauşescu, ori Elena Udrea cea de toate zilele. Un adevărat Preşedinte trebuie să fie arbitru în societate, fără să facă blat pentru cineva anume. Înformaţiile primite de la diferitele servicii secrete, ori mai de suprafaţă, nu trebuie folosite pentru a şantaja, ori pentru a intimida adversarii personali, ori politici. Viitorul Preşedinte nu trebuie să uite că, acum demiterea sa este floare la ureche, putându-se făptui mult prea uşor., deaceea atenţia lui trebuie să fie foarte mare la cuvintele ce le aruncă în public, la gesturile ce le va face. Un Preşedinte corect trebuie să respecte Constituţia ca pe o icoană, să doarmă cu ea la piept, fără să o violeze, aşa cum s-a mai întâmplat.

       Klaus Iohannis, din analiza puţinelor cuvinte rostite în public cu diferite ocazii, am constatat o mulţime de greşeli impardonabile şi inabile, greşeli care în postura de Preşedinte îl poate costa. Vorbirea greoaie, în care foloseşte un număr redus de  cuvinte, putea face din Iohannis un om cumpătat, dar faptul că rosteşte  minimum  de cuvinte în care sunt strecurate, fără voia lui, o mulţime de greşeli capitale, mă face să cred că îi lipseşte exerciţiul vorbirii, fapt ce nu va putea face din el un bun negociator şi diplomat. Nu reiau greşelile, ele au fost destul de mult timp rostogolite pe toate posturile de televiziune. Faptul că ştie fizică şi poate da meditaţii, ghinion, nu-l ajută în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României, din aceste motive şi în plus alianţa PNL  prin fuziune cu PDL, mă determină să nu îi dau votul meu.

      Victor Ponta, un om tânăr cu verbul la purtător, un fin diplomat, un om care a demonstrat calităţi reale în exercitarea funcţiei de Prim Ministru, sigur au mai fost şi greşeli, dar au primat măsurile bune. Un om care a arătat că nu este adeptul conflictului, al hârjoanei politice, că este un om al echilibrului şi al înţelegerii între instituţiile statului, este un om care din postura de Prim Ministru a găsit soluţii pentru îndreptarea greşelilor făcute de guvernul Băsescu-Boc-Ungureanu. Poate că nu este candidatul ideal pentru cea mai înaltă funcţie în stat, dar de departe este cel mai bun dintre toţi candidaţii aspiranţi la fotoliul prezidenţial. Mâine şi pe 16 nov. voi vota VICTOR PONTA PREŞEDINTE.

     Totuşi cel mai important este faptul de a ieşi la vot, nu contează cu cine votaţi, important este să vă exprimaţi voinţa prin votul de mâine, anularea votului poate constitui un avertisment dat clasei politice.