1 Mai muncitoresc

                             1 Mai: “Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc”. În fapt se sărbătorește și comemorează în același timp, evenimentele petrecute la New York și Chicago în 2 rânduri când muncitorii în ample demonstrații de stradă și greve generale, au obținut scurtarea zilei de munca de la 10-12 ore pe zi,  la 8 ore. Într-una din aceste demonstrații au avut loc altercații între manifestanți și polițiști, ce s-au soldat cu pierderi de vieți omenești. Astfel, în 1889 la Congresul Internaționalei Socialiste, s-a luat hotărârea ca ziua de 1 Mai sa fie ziua internaționala a muncitorilor, în aceasta zi urma sa aibă loc manifestații în memoria muncitorilor uciși în marea grevă generală și a demonstrației din Chicago. Pe timpul comuniștilor era un motiv pentru P.C.R de a scoate în evidența realizările sale, iar pentru muncitori era, un motiv de bucurie ca aveau o zi liberă și puteau merge la iarba verde pentru mici și bere. Astăzi lucrurile sunt puțin mai altfel, în primul rând nu mai avem decât jumătate din muncitorii apți de munca pe care țara îi poate da, cealaltă jumătate prin grija partidelor ce s-au succedat la putere, au fost mituiți sa stea acasă, banii s-au terminat, acum plâng pe la “forțele de munca”, prin străinătate, ori pe la ușile Primăriilor pentru un ajutor social. Și ei merg la iarba verde în speranța unei pomeni oferite de vreun partid politic, un ciolan cu fasole, ori un mic, ceva, atenție, este an electoral așa că există șisperanța. Cred, fără sa fiu cinic, că ar trebui înființată, o zi a celor ce nu muncesc prin grija statului, da, statul i-a adus la condiția de șomeri fără speranță. Nu trebuie sa se laude guvernanți, cu crearea a câteva sute de mii de locuri de munca, în condițiile în care în România urgent ar fi nevoie de câteva milioane de locuri de muncă.

Aceste locuri de munca ar putea fi în agricultura, dacă s-ar face niște politici cu adevărat pentru aceasta țară. Am mai spus-o, nu voi obosi sa o repet, guvernul trebuie sa se implice pentru ca micul viitor proprietar de pământ sa poată deveni stăpân pe parcela lui, acum acest pământ se află în devălmășie pe titluri ce aparțin părinților, bunicilor, cei mai mulți dintre ei ne mai fiind în această viață. Din aceasta cauza nici impozitele pe pământ nu pot fi plătite, dacă pământul s-ar titulariza pe proprietarii de fapt și impozitele vor putea fi încasate, apoi omul va putea dispune de pământ cum vrea, astfel îl va putea lucra singur, ori îl va arenda, ori îl va vinde. Indiferent cum va proceda, asta va presupune intrarea în circuitul agricol a mai mult din jumătatea de teren arabil ce o are țara, pământ care acum NU SE LUCREAZĂ, toate acestea se pot face prin ajutarea viitorilor proprietari, fie printr-o cadastrare cu plata în rate pe o anumita perioadă de timp, fie prin suportarea de către stat  a unei părți din suma ce trebuie plătită pentru cadastrare, fie printr-o cadastrare generală făcută direct de guvern, cei din ministerul agriculturii sa analizeze și să găsească cele mai bune soluții.

Luate la grămadă astăzi este o altă zi în care oamenii vor merge la iarbă verde, la pădure unde vor respira fum proaspăt de mici la grătar și astfel cu plămânii primeniti de praful cotidian,  plini de voie buna si regretul ca 1 mai nu a ținut pana la 31 decembrie, vor merge din nou la munca. Dar mai bine pleacă la mare, aici barurile și terasele îi așteapta pe turiști și dacă au noroc noaptea târziu la ieșirea din bar pot vedea și marea, poate chiar în culori, ori dublă, de ce nu. În articolul de anul viitor, vă voi spune, de fapt ce sărbătorim noi de 1 Mai.

Dictatorii

                      De ce-i condamnam pe sefii de stat pe care ii avem, ori au fost?

Ceausescu, Ion Antonescu, Carol al 2-lea, Basescu, sunt considerati dictatori, sunt considerati a fi rapit intr-un fel ori altul drepturile cetatenesti. Ceausescu Nicolae si-a inceput cariera ca prim-secretar, apoi ca secretar general al PCR, acuzandu-l pe Gheorghiu Dej, de cultul personalitatii, de faptul ca l-a asasinat pe Lucretiu Patrascanu. Ceausescu a condamnat toate greselile savarsite de Gheorghiu Dej, astfel iesind in fata ca un om curat, ca un om simplu si cinstit, punand lucrurile pe un fagas normal. Atunci cum a ajuns un dictator un astfel de om? Eu nu cred ca a ajuns, eu cred ca a fost “construit” de cei din jurul lui, pentru ca ei(cei din apropierea lui Ceausescu), sa-si poata face mendrele, au inceput sa-l laude, sa-i aduca osanale, sa ii adoarma vigilenta, sa-l urce pe un piedestal de unde sa nu poata vedea ce se intampla cu adevarat, sa vada numai ce vroiau ei sa-i arate; incet, incet, Ceausescu a ramas izolat si rupt de realitate, chiar credea ca este ganditorul, ctitorul, geniul din Carpati, omul providential, alaturi de un alt geniu din domeniul polimerilor, Elena Ceausescu. Dupa parerea mea Ceausescu a fost un om simplu de la tara, nu prost, cu o anumita viclenie taraneasca, care s-a adaptat usor noilor conditii generate de noua si puternica functie de secretar-general PCR, dar care s-a lasat imbatat, drogat de linguselile, celor din staful politic si mai jos pana la organizatia de baza a PCR. Sigur ca ii putem gasi o vina in faptul ca s-a lasat prostit, dar pe cine nu imbata linguseala, lauda, “periala”, asta a fost si el un om, asa a cazut in capcana intinsa de cei din jurul lui. Ceausescu era convins in 25 dec. ’89 ca populatia nu rabda de foame, datorita raportarilor fictive de indeplinire si depasire  a planului Ceausescu hotara cat sa mearga la export, cat sa ramana in tara, astfel ca dupa raportarile din tara el se asigura ca lasa si populatie destula mancare, numai ca lucrurile nu stateau asa, ce pleca la export era tot. Dintre toti, Ceausescu poate era singurul care vroia binele acestei tari, iar cei din jurul lui niste profitori. Concluzie: daca cei din anturaj, guvern, consilieri, nu sunt dezinteresati, avand ca singur obiectiv bunastarea tarii si vor sa-ti adoarma vigilenta, o pot face si te vor transforma intr-o papusa usor manevrabila, ori din contra, daca cel pus sa conduca vrea sa faca numai ce vrea el, fara sa tina cont de vointa populatiei, se va inconjura de oameni slabi, ori santajabili si va face ce doreste, chiar daca masurile ce le iau sunt impotriva celor care l-au votat, cazul Basescu, Carol al 2-lea. Constantinescu a fost un Presedinte cuminte, prea cuminte, “scarbit de guvern si tara”, pana la urma invins de servicii. Ion Iliescu un Presedinte diplomat, nu stiu ce a spus cat a fost in fruntea statului, alte greseli de le are sunt organe platite pentru a lamuri aceste fapte, daca sunt.

Dintre toti de departe cel mai cinic, mai viclean, mai fariseu, mai mincinos, mai ipocrit, mai periculos este, cu mare regret o spun, Basescu. Regretul se datoreaza faptului ca am putut fi contemporan cu el, mare pacat pentru noi, peste putin sper sa fim razbunati.

Iti multumesc, Doamne!

                       Iti multumesc Doamne, ca astazi pot scrie aceste cuvinte. Iti multumesc pentru ajutorul dat mie in 2010 cand am fost operat de by-pass-uri coronariene, de atunci si pana astazi 28 aprilie 2013 cand implinesc 62 de ani(in acte am data de nastere pe 29), fiecare zi trecuta, a fost o zi castigata, ajuta-ma Doamne sa castig cat mai multe, tinandu-ma asa, ca acum!

Aniversarea este moment de bucurie, este moment de tristete, bucurie ca am reusit sa mai adaug un an la ceilalti, tristete ca mai imbatranesc un pic. Am renuntat de catva timp sa ma uit in oglinda, sigur sunt nevoit sa ma uit cand ma rad, altfel, ma simt destul de tanar si nu ma pot inchipui un bunic, ca intr-o povestioara, ce o aveam in carte de clasa a 4-a si care incepea asa : “se scutura din salcami o ploaie de miresme”, am  citat din memorie si tot aici se vorbea despre un bunic cu mustati lungi, ce avea 2 nepoti si fiecare nepot isi luase in stapanire o jumatate de mustata si jumatate din fata bunicului, bineinteles ca fiecarui nepot i se parea ca partea lui este mai frumoasa decat a celuilalt, iar daca unul din ei credea ca nu este adevarat atunci trantea cate o palma pe celalalt obraz, ba il mai tragea pe bietul bunic si de cealalta jumatate de mustata. Sunt un bunic ceva mai modern si fara mustata, iar cu nepoti ma intalnesc pe facebook, sigur ca ne intalnim si in realitate si de fiecare data cu placere. Am nepoti incepand cu varsta de 20 de ani, este student in Bucuresti, iar cea mai mica nepoata are aproape 4 ani, intre ei mai sunt inca 2 nepoti si 2 nepoate, sa-mi traiasca, sa traiasca la toata lumea si copiii si nepotii.

Ma bucur acum la ceas aniversar, sa pot comenta, ori prezenta umilele mele pareri despre societate in general si clasa politica in special, ma bucur ca ma pot alatura, ori din contra, cu toata consideratia, sa ma plasez impotriva parerilor unor oameni (prieteni pe facebook), fac acest lucru pentru ca eu consider prietenia de pe facebook, o prietenie adevarata, in care schimbul de idei si pareri trebuie sa fie sincer si constructiv, de multe ori s-a vazut ca o pozitie transanta pe aceasta retea de socializare a avut ecou.

Nu stiu daca odata cu varsta am devenit mai intelept, ce stiu précis, este faptul ca sunt mai putin repezit, in a-mi sustine o parere, ori a lua o hotarare, daca asta se numeste intelepciune, atunci, da, o am.

          Ma uit in jur si vad oameni care nu sunt bolnavi, cum sunt eu, dar care nu au unde munci sa-si poata castiga o bucata de paine, statul prin legea nenorocita de a scoate oamenii la pensie la 65 de ani a distrus multe suflete. Era un slogan lansat de cel care inca mai este Presedinte care suna asa “ Sa traiti bine” si pe care tot el l-a transformat in “Sa Muriti bine, sanatosi, dar de foame”; auzeam serile trecute cum se lauda ca masurile prin care a talharit bugetarii si pensionarii au fost masuri foarte bune, il cred, numai ca nu a spus pentru cine, a fost pentru el si cei ca el, care au beneficiat de uriase sume de bani proveniti din taieri si imprumuturile externe. Stiti ceva, voi, ce raul mi-l doriti, va urez sa aveti parte, de cel de al 2-lea slogan, e tot cu” bine”, dar fara” sa traiti.”

Intre cinste si necinste

               Populatia matura a Romaniei se poate imparti in cateva categorii :

1)  Hotii, aici intra, dupa parerea mea: evazionistii fiscali, afaceristii care dau “tunuri”, manglitorii de toata mana, coruptii, chiar si corupatorii, talharii.

2) Cei care din diferite motive nu pot fura, le este frica, ori nu au de unde fura, locul lor de munca nu le lasa posibilitatea sa fure ceva, ori sunt someri, ori pensionari. Acestia sunt cei mai mari dusmani ai celor care fura, asta din motivele enuntate mai sus.

3) Oamenii cinstiti, se gasesc in toate domeniile de activitate, din pacate sunt din ce in mai putini, acestia isi vad de treaba lor fara a face caz de cinstea lor. Considera a fi normala, situatia lor de oameni cinstiti.

1a) Sa poti face o evaziune fiscala trebuie sa ai o activitate din care scoti un profit, profitul ar trebui impozitat, aici intervine “ingineria” financiara, nu raportezi profit, asta fie  tinand o contabilitate dubla, fie nu emiti factura, fie emiti factura cu o suma mai mica decat realul. Sa poti “dormi” linistit, e bine sa ai pe cineva la “Garda Financiara”, ca atunci cand un comisar vine in control, se uita, nu vede nimic deosebit, plange pe umarul intreprinzatorului ca il vede ca si falit isi ia dreptul si pleaca. Cine spune ca cei din Garda Financiara nu stiu de modul in care  se face evaziunea fiscala, ori nu cunosc cel putin 50% din tot ce este la negru acum, ori este naiv. Evaziunea fiscala se face cu binecuvantarea celor  care ar trebui sa-i controleze, de aici isi iau foarte multe structuri seva existentiala.

1b) Intreprinzatorii care fac afaceri cu statul, aici lucrurile sunt mult mai simple, il cheama ministrul, presedintele consiliului judetean, primarul si ii spune : “baiete, om te-ai facut, iti dau lucrarea asta, ai atatia bani alocati, 30%  ii aduci la mine, 30% sunt ai  tai,  40% e lucrarea”. Asta este numai un exemplu, nu le pot enumera pe toate.

1c)Despre ciubuc, am sa ma refer la doctori, voi spune numai atat: sa taie factura la ciubucul pe care-l primesc si este in regula, dar ce facem cand este vorba de politie, judecatori, procurori, inalti functionari ai statului, aici sunt probleme grave, nu stiu de unde vom lua clasa politica care sa  aiba vointa de a taia cu bisturiul aceasta cangrena a societatii noastre; pe langa politicieni ne trebuie si celelalte institutii abilitate, sper sa ne ocupe Germania, poate rezolva ei problema.

2) Cei din categoria asta isi trambiteaza blamul impotriva celor care fura, din egoismul neputintei,  se stropsesc cu bale la gura impotriva hotilor, daca ar exista vreo posibilitate pentru ei de a fura, oricand ar lua locul hotilor, ce gura lor nu trebuie sa manance.

3) Oamenii cinstiti cu adevarat, sunt cinstiti si gata, nu le auzi gura, din prea mult bun simt.

 Din pacate asta este Romania, o cangrena mare, urata, puturoasa, de unde luam chirurgul?

Anormalul ca normal, la romani.

                 Ma aflam in privatizarea din cartierul unde locuiesc, vroiam sa cumpar o paine, pe usa magazinului a intrat o fatuca cu telefonul la ureche, patronul magazinului a intrebat-o daca vrea sa cumpere, ori numai sa vorbeasca la telefon. Fatuca, cred ca avea in jur de 14 ani, a pus botic si l-a apostrofat pe patron ca i-a intrerupt convorbirea cu “gacicul”, apoi a inceput sa ne povesteasca o intamplare din autobuzul ce venea cu elevii de la Targoviste la Bucsani. In autobuz s-a creat o altercatie intre 2 copii (15-16 ani), altercatia a degenerate in bataie, prietenul unuia dintre combatanti a sunat mai multi prieteni, printre care si pe tatal unuia din copii ce se bateau, cand au ajuns in Bucsani tatal si prietenii   il asteptau pe cel care se batuse cu fiul sau; in loc sa se intereseze de ce s-au luat la bataie sa vada eventual cine este vinovat, pur si simplu l-a luat la bataie impreuna cu ceilalti, atata l-au batut de rau ca, cel batut a ramas intins pe asfalt, batausii vazandu-si de drum ca si cum nu se intamplase nimic. Situatia normala ar fi fost sa se intereseze de ce s-au batut, eventual sa-i certe pe amandoi; a preferat sa-l bata si el ca parinte pe celalalt copil, astfel situatia normala devine anormala.

               Vadit tulburat de cele aflate patronul ma intreaba: “ce parere ai nene Ionele, cum ti se pare tara asta?”, “Normala”i-am raspuns, apoi am continuat: “intr-o tara in care Presedintele unei tari este ales democratic si ii este recunoscuta alegerea, iar atunci cand dublul cetatenilor care il alesesera considera ca numai poate detine functia si il demite, Presedintele nostru ignora vointa maselor, se leaga de o chichita si ramane mai departe in functie, asta ar fi o situatie anormala, dar la noi intra in normalitate.”

                Un copil vine de la scoala, spune parintilor ca profesorul i-a dat nota 4 pentru ca nu stiuse lectia de zi, dar copilul a cerut profesorului sa il asculte din lectia pe care o stia, desi acea lectie fusese predata cu mult timp in urma, profesorul nu a vrut si a notat copilul cu nota 4. Tatal in loc sa certe copilul pentru ca nu invatase lectia, sa-i explice ca lectiile nu se invata din 3 in 3, ci toate la rand, a plecat val vartej la scoala sa puna la punct profesorul, ce-i “nedreptati-se” copilul. Situatia normala ar fi fost sa-si certe copilul, dar el a preferat sa certe profesorul, astfel situatia normala devine anormala, in acest fel anormalul devine normal.

                 Alta situatie anormala este urmatoarea: intr-o institutie de stat directorul are un salariu mai mic decat al directorului adjunct, ori chiar al unui sef de serviciu, asta este alta situatie anormala, care devine normala prin lege.

                De fapt cum dracu' sa cautam normalitate intr-o tara in care cea mai mare crima este faptul ca Presedintele a fost vazut ca vorbeste cu Primul- ministru, iar ziaristele mai ales, au accese orgasmice de furie cand vad ca situatia este calma si nu sare “sange pe pereti” din confruntarile politice. Dumnezeu sa ne ajute si sa ne lumineze, ca nu stiu ce se va intampla cu oamenii acestei tari!

Intre trecut si prezent.

                   Am sa incerc sa fac un paralelism intre trecut si prezent. Am crescut la tara, am prins si perioada de pana in colectivizare si dupa. Copil fiind dimineata mergeam cu vaca avand cartile la mine pentru a-mi pregati temele, iar dupa amiaza mergeam la scoala. Orele de clasa se respectau cu religiozitate, cadrele didactice erau determinate in a-i invata pe copii carte, este adevarat ca de multe ori se ajutau fie de o nuia, fie de rezistenta tablei, fie de palma, si daca dupa ce ai fost pedepsit de profesor veneai acasa plangand: ”uite tata, uite mama, ce mi-a facut profesorul”, ei imi spuneau: “lasa ca vin eu la scoala, sa vad ce si cum”si veneau, mai bine n-ar mai fi venit, caci in loc sa certe profesorul pentru ca i-a altoit odrasla, la auzul faptelor pentru care am fost pedepsit ma mai altoiau si ei. Inca un lucru vreau sa mai spun: pe camp cu vacile aveam si o carte de la biblioteca pe care o citeam.

                In ziua de astazi nu mai sunt vaci, copii stau fie in fata calculatorului, fie pe maidan impreuna cu alti copii. Daca merg cu tema nefacuta, profesorul ii poate pune o nota proasta in catalog, atunci elevul merge acasa si spune: “mama, tata, profesoara mi-a dat o nota mica, desi eu stiam lectia”. “Las’ ca vin eu la scoala”, asa se si intampla, vine parintele la scoala, intra ca un taur infuriat in cancelarie, declarand ritos “care esti ma ala de i-ai dat nota mica copilului meu, caci este asa de destept manca-l-ar tata?”. “Eu” raspunde sfios o tinerica, din spatele profesorului de sport, “de ce fa, ai notat cu 4 copilul meu”, “pentru ca nu stia lectia”,  “si de ce nu ai ascultat-o din lectia pe care o stia?”, “pai acea lectie era din trimestrul 1 si noi suntem in trim. 3”, “nu conteaza, daca o stia trebuia sa o asculti, sa faci bine sa nu-mi mai superi copila, tu ai vazut ce ceas are la mana, tu stii cat m-a costat noua Tableta si cum imi pune seara manele cu Guta si Copilul de Aur? gata sa nu mai vina copilul suparat acasa ca va sparg si va platesc in bani; o sa trimit pe cineva maine sa va repare usile, si va trimit si o femeie de serviciu pana la sfarsitul anului, sa nu mai dati voi cu matura”. Parintele pleaca trantind usa dupa el. Profesorii sunt consternati de ce a putut face noua lor colega, “Cum ti-ai permis sa da-i nota mica tocmai ei, vezi cat bine ne face tac-su?” “Nu ma intereseaza daca stie ii dau nota mare, daca nu, o las corijenta” “Ei lasa, ca nu apuci tu sfarsitul anului, voi merge la Inspectorat si am sa te dau afara” o anunta directorul. Cam asa se petrec lucrurile la scoala in ziua de astazi si asta a fost un caz fericit, parintele nu a batut profesoara si nici nu a actionat-o in judecata. Mai sunt si cazuri in care elevii isi fac singuri dreptate, adica bat profesorii. Nu cred ca societatea noastra era pregatita pentru a da o libertate atat de mare elevilor, nu sunt nici adeptul ideii ca bataia este rupta din rai, dar o pedeapsa trebuie sa existe, asa cum exista stimulenti, trebuie si pedeapsa, cum si de ce natura nu sunt in masura sa stabilesc.

Romania sub un munte de gunoaie

           

  Am avut o treabă la Târgovişte aşa că am purces la drum cale de 20 de km. Drumul străbate câteva sate, dar şi prin câmpurile aferente localităţilor. Porţiunile de câmp nu sunt prea întinse, 1-2 km., dar suficienţi pentru a vedea "cultul" nostru pentru curăţenie şi bunul simţ. Daca lucrurile, din punct de vedere politico-economic, nu merg bine in tara, noi fiind niste mingii pasate de guvernanti, de la unii la altii, ei bine, despre ce vreau sa scriu acum, tine numai de NOI si de bunul nostru simt. Sticlele de plastic(pet-uri) sunt aruncate pe terenurile agricole ocupand o suprafata destul de mare in capatul fiecarui teren. Am atras atentia unui cetatean cu parul grizonat, albastrit pe la tample, elegant, care coborase dintr-o masina frumoasa,  un Audi, pentru anumite nevoi fiziologice si normale dealtfel, mai putin normal si elegant a fost faptul ca, la coborare, a aruncat pe camp si cateva pet-uri de 0,250 l. Cand am ajuns in dreptul lui, am deschis portiera, l-am salutat, apoi am facut o apreciere asupra faptului ca lumea arunca deseurile din plastic pe camp, s-a uitat la mine ca la un extraterestru si a declarat ca nu vede nimic anormal ca pe un loc, care se vede de la o posta ca este parloaga, sa fie depozitate deseuri din plastic ori altceva, sa se invete minte taranii si alta data sa-si lucreze pamantul. Atunci i-am adresat o alta intrebare, sigur am facut-o cu toata precautia, pentru ca in afara de parul de aristocrat si masina de mare stab s-a dovedit prin lipsa de bun simt civic, a nu fi altceva decat un cocalar, daca ar investi in pamant arabil si pe el ar fi “plantate” sticle de plastic,  cum ar privi lucrurile? Raspunsul a fost urmatorul: “la negociere as atrage atentia proprietarului ca ii scad din prêt, din cauza gunoaielor depozitate pe teren, eu fiind nevoit, sa indepartez intai gunoaiele, apoi sa-l lucrez”. "Aveti dreptate am spus eu, dar atunci de ce ati aruncat acele peturi pe camp?" "Pai daca toata lumea arunca, ce, eu sunt mai prost?".Am inchis portiera si am plecat, ce mai puteam spune?

Pe tot intinsul tarii ,de o parte si alta a drumurilor, vedem aceleasi cuceriri ale stiintei –pet-uri, ne vom ingropa in aceste deseuri care nu sunt biodegradabile, vom plati peste ani cu degradarea terenurilor agricole, lipsa noastra de bun simt, de respect pentru natura, de respect pentru cei ce vor veni dupa noi. Din nefericire ce se intampla pe campuri, se intampla si prin paduri, pe dealuri, prin munti, pe margina apelor, de multe, de foarte multe ori plutesc pe ape care le transporta in Dunare si mai departe in mare. Romania, in cativa ani va fi ingropata sub munti de deseuri si asta pentru ca fiecare dintre noi, arunca aceste ambalaje la intamplare. Eu cred, totusi, ca masurile coercitive pot da rezultate, democratie nu inseamna debandada, inseamna respectarea unor legi care conduc societatea. Oricine se plaseaza in afara acestor legi, se plaseaza in afara societatii, atunci trebuie sa plateasca.