sâmbătă, 27 aprilie 2013

Iti multumesc, Doamne!



                       Iti multumesc Doamne, ca astazi pot scrie aceste cuvinte. Iti multumesc pentru ajutorul dat mie in 2010 cand am fost operat de by-pass-uri coronariene, de atunci si pana astazi 28 aprilie 2013 cand implinesc 62 de ani(in acte am data de nastere pe 29), fiecare zi trecuta, a fost o zi castigata, ajuta-ma Doamne sa castig cat mai multe, tinandu-ma asa, ca acum!
Aniversarea este moment de bucurie, este moment de tristete, bucurie ca am reusit sa mai adaug un an la ceilalti, tristete ca mai imbatranesc un pic. Am renuntat de catva timp sa ma uit in oglinda, sigur sunt nevoit sa ma uit cand ma rad, altfel, ma simt destul de tanar si nu ma pot inchipui un bunic, ca intr-o povestioara, ce o aveam in carte de clasa a 4-a si care incepea asa : “se scutura din salcami o ploaie de miresme”, am  citat din memorie si tot aici se vorbea despre un bunic cu mustati lungi, ce avea 2 nepoti si fiecare nepot isi luase in stapanire o jumatate de mustata si jumatate din fata bunicului, bineinteles ca fiecarui nepot i se parea ca partea lui este mai frumoasa decat a celuilalt, iar daca unul din ei credea ca nu este adevarat atunci trantea cate o palma pe celalalt obraz, ba il mai tragea pe bietul bunic si de cealalta jumatate de mustata. Sunt un bunic ceva mai modern si fara mustata, iar cu nepoti ma intalnesc pe facebook, sigur ca ne intalnim si in realitate si de fiecare data cu placere. Am nepoti incepand cu varsta de 20 de ani, este student in Bucuresti, iar cea mai mica nepoata are aproape 4 ani, intre ei mai sunt inca 2 nepoti si 2 nepoate, sa-mi traiasca, sa traiasca la toata lumea si copiii si nepotii.
Ma bucur acum la ceas aniversar, sa pot comenta, ori prezenta umilele mele pareri despre societate in general si clasa politica in special, ma bucur ca ma pot alatura, ori din contra, cu toata consideratia, sa ma plasez impotriva parerilor unor oameni (prieteni pe facebook), fac acest lucru pentru ca eu consider prietenia de pe facebook, o prietenie adevarata, in care schimbul de idei si pareri trebuie sa fie sincer si constructiv, de multe ori s-a vazut ca o pozitie transanta pe aceasta retea de socializare a avut ecou.
Nu stiu daca odata cu varsta am devenit mai intelept, ce stiu précis, este faptul ca sunt mai putin repezit, in a-mi sustine o parere, ori a lua o hotarare, daca asta se numeste intelepciune, atunci, da, o am.
          Ma uit in jur si vad oameni care nu sunt bolnavi, cum sunt eu, dar care nu au unde munci sa-si poata castiga o bucata de paine, statul prin legea nenorocita de a scoate oamenii la pensie la 65 de ani a distrus multe suflete. Era un slogan lansat de cel care inca mai este Presedinte care suna asa “ Sa traiti bine” si pe care tot el l-a transformat in “Sa Muriti bine, sanatosi, dar de foame”; auzeam serile trecute cum se lauda ca masurile prin care a talharit bugetarii si pensionarii au fost masuri foarte bune, il cred, numai ca nu a spus pentru cine, a fost pentru el si cei ca el, care au beneficiat de uriase sume de bani proveniti din taieri si imprumuturile externe. Stiti ceva, voi, ce raul mi-l doriti, va urez sa aveti parte, de cel de al 2-lea slogan, e tot cu” bine”, dar fara” sa traiti.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vremuri de cumpănă

  În urmă cu 35 ani, oamenii, mai ales tineri, cădeau secerați de gloanțele unui regim tiranic. Sătui de frig și înfometare, cetățenii Român...