De ce-i condamnam pe sefii
de stat pe care ii avem, ori au fost?
Ceausescu, Ion Antonescu, Carol al
2-lea, Basescu, sunt considerati dictatori, sunt considerati a fi rapit intr-un
fel ori altul drepturile cetatenesti. Ceausescu Nicolae si-a inceput cariera ca
prim-secretar, apoi ca secretar general al PCR, acuzandu-l pe Gheorghiu Dej, de
cultul personalitatii, de faptul ca l-a asasinat pe Lucretiu Patrascanu.
Ceausescu a condamnat toate greselile savarsite de Gheorghiu Dej, astfel iesind
in fata ca un om curat, ca un om simplu si cinstit, punand lucrurile pe un
fagas normal. Atunci cum a ajuns un dictator un astfel de om? Eu nu cred ca a
ajuns, eu cred ca a fost “construit” de cei din jurul lui, pentru ca ei(cei din
apropierea lui Ceausescu), sa-si poata face mendrele, au inceput sa-l laude,
sa-i aduca osanale, sa ii adoarma vigilenta, sa-l urce pe un piedestal de unde
sa nu poata vedea ce se intampla cu adevarat, sa vada numai ce vroiau ei sa-i
arate; incet, incet, Ceausescu a ramas izolat si rupt de realitate, chiar
credea ca este ganditorul, ctitorul, geniul din Carpati, omul providential,
alaturi de un alt geniu din domeniul polimerilor, Elena Ceausescu. Dupa parerea
mea Ceausescu a fost un om simplu de la tara, nu prost, cu o anumita viclenie
taraneasca, care s-a adaptat usor noilor conditii generate de noua si puternica
functie de secretar-general PCR, dar care s-a lasat imbatat, drogat de
linguselile, celor din staful politic si mai jos pana la organizatia de baza a
PCR. Sigur ca ii putem gasi o vina in faptul ca s-a lasat prostit, dar pe cine
nu imbata linguseala, lauda, “periala”, asta a fost si el un om, asa a cazut in
capcana intinsa de cei din jurul lui. Ceausescu era convins in 25 dec. ’89 ca
populatia nu rabda de foame, datorita raportarilor fictive de indeplinire si
depasire a planului Ceausescu hotara cat
sa mearga la export, cat sa ramana in tara, astfel ca dupa raportarile din tara
el se asigura ca lasa si populatie destula mancare, numai ca lucrurile nu
stateau asa, ce pleca la export era tot. Dintre toti, Ceausescu poate era
singurul care vroia binele acestei tari, iar cei din jurul lui niste profitori.
Concluzie: daca cei din anturaj, guvern, consilieri, nu sunt dezinteresati,
avand ca singur obiectiv bunastarea tarii si vor sa-ti adoarma vigilenta, o pot
face si te vor transforma intr-o papusa usor manevrabila, ori din contra, daca
cel pus sa conduca vrea sa faca numai ce vrea el, fara sa tina cont de vointa
populatiei, se va inconjura de oameni slabi, ori santajabili si va face ce
doreste, chiar daca masurile ce le iau sunt impotriva celor care l-au votat,
cazul Basescu, Carol al 2-lea. Constantinescu a fost un Presedinte cuminte, prea
cuminte, “scarbit de guvern si tara”, pana la urma invins de servicii. Ion
Iliescu un Presedinte diplomat, nu stiu ce a spus cat a fost in fruntea
statului, alte greseli de le are sunt organe platite pentru a lamuri aceste
fapte, daca sunt.
Dintre toti de departe cel mai
cinic, mai viclean, mai fariseu, mai mincinos, mai ipocrit, mai periculos este,
cu mare regret o spun, Basescu. Regretul se datoreaza faptului ca am putut fi
contemporan cu el, mare pacat pentru noi, peste putin sper sa fim razbunati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu