Puterea exemplului

    În multe rânduri am scris că România este o țară anormală. Am sperat că, prin venirea urmașilor Brătienilor, lucrurile vor intra pe un făgaș normal, însă suntem departe, încă departe. Foarte departe.

    Vreau să fac o paranteză, aud des la radio și televiziuni de faptul că Brătienii au fost niște eroi ai României, ei nu trebuie să exagerăm, au fost niște oameni politici care nu s-au dat înapoi de la nimic pentru a duce mai departe interesele lor de partid și personale. Nu vreau să mai amintesc de înăbușirea în sânge răscoalei din 1907 de către liberali cu acordul regelui Carol I, ori despre anticamera pe care a făcut-o delegația României la Conferința de Pace de la Paris din 1919. Doar regina Maria a reușit să scoată din impas delegația română. Sigur, nu este vinovat doar Brătianu, ci întreaga noastră politică din perioada primului război mondial. Însă nu despre asta vreau să vorbim, ci despre liberalul de rit nou Orban Ludovic, român verde cu rădăcini în pusta maghiară.

    Domnul Orban ne recomandă nouă, cetățenilor acestei Țări, să nu respectăm decizia CCR privind carantinarea, internarea, etc toate învârtindu-se în jurul acestui virus dătător de lapte gras pentru guvernul Iohannis-Orban.

    Domnule Orban, deciziile CCR nu pot fi atacate prin recurs, nu pot fi omise, nici ignorate. CCR este instituția care veghează, și la care dvs și d-ul Iohannis ați apelat în nenumărate rânduri, la întocmirea legilor conform Constituției. Dacă acum s-a întâmplat ca CCR să nu fie de acord cu niște norme de ministru care funcționau ca lege, asta este, conformați-vă! Luați măsuri pentru a face un proiect de lege în conformitate cu recomandările CCR, în caz contrar veți stabili un precedent periculos.

    Mă gândeam la populația României, mult prea manipulată, prea mințită, prea otrăvită cu ură, cât va mai suporta neroziile unor sclifosiți ajunși printr-un concurs de împrejurări în fruntea statului?

    Cum să creadă bieții oameni că este bine ca în încăperi, acolo unde sunt mai multe persoane și nu pot să păstreze acea distanțare fizică, să poarte mască de protecție când, primul ministru și ceilalți miniștrii stăteau la un pahar de whisky și un trabuc în cabinetul premierului din Palatul Victoria fără mască și fără a păstra distanțarea fizică? Cum să creadă că nu trebuie să se ceară redeschiderea restaurantelor, când Rareș Bogdan, acest Richelieu de tip nou rujat și feminizat, petrece împreună cu 40-50 de prieteni într-un restaurant din Cluj? Evident, nici unul nu avea mască. Domnilor, nu hotărârile voastre tembele și vorbele fără esență vor determina oamenii să poarte mască și să păstreze o distanțare fizică unul față de celălalt, ci puterea exemplului, al exemplului vostru.

    Dacă oamenii vă văd hlizându-vă și ignorându-vă propriile norme și mai nou încercând să răzvrătiți populația împotriva unei instituții a statului, în speță CCR, să nu-i respecte deciziile, cum vreți să respecte deciziile și hotărârile voastre? Ce credit aveți?

    După gândirea lui Orban și Iohannis ar trebui ca atunci când vin ei la putere să-și aducă propria Curte Constituțională, propriul CSM, propria conducere la ÎCCJ, propria conducere la Ministerul Public, etc.Doar așa vor putea ține poporul în chingi. Altfel, dacă se întâmplă ca vreuna dintre aceste instituții să aibă altă părere decât a profesorului de fizică și a șomerului înseamnă că lucrează împotriva statului, pentru că statul, nu-i așa, este format din Iohannis și adjunctul său Orban, Ludovic, nu Victor.

    Este un pas înainte. Ludovic al XIV-lea spunea că: „statul sunt eu”, Iohannis are formal și un adjunct, pe Orban, restul instituțiilor și  membrii guvernului nu contează.

    Care vasăzică, legile trebuie respectate în funcție de interesul lui Orban și Iohannis, doar ei, nu-i așa, sunt dumnezeii acestei țări, ajunsă ca un brad ciuntit în bătaia vânturilor, ca o barcă fără cârmă în mijlocul oceanului agitat de furtuni.