Se spune că perioada comunistă din România a fost una bazată pe crime împotriva celor care se opuneau regimului de tip sovietic din România. Orice nouă orânduire socio-politică caută să-și apere structurile și să-și implementeze ideologia și doctrina.
Am să fac o mică radiografie a perioadei regale din perioada 1888-1945.
În 1888 țăranii se răscoală din cauza unei reforme agrare promise de guvernul liberal al lui Ion. C. Brătianu și nepusă în practică. Guvernul condus de Theodor Rosetti trimite armata cu acordul, ori la îndemnul regelui Carol I, sunt omorâți și răniți peste 1000 de țărani, alte mii arestați și condamnați. Soldații care au fraternizat cu răsculații au fost trimiși în fața Curții Marțiale și condamnați.
Astfel de răscoale care au cunoscut „binecuvântarea regelui” au mai fost în 1889 și 1900.
Totul a culminat cu marea Răscoală din 1907, atunci guvernul liberal, cu ajutorul armatei, a ucis câteva mii de țărani, cu ajutorul tunurilor au ras sate întregi de pe suprafața pământului. Fac precizarea că ministru de interne era Iiberalul Ion I. C. Brătianu, iar ministrul de război era generalul Averescu într-un cabinet condus de liberalul Dimitrie Sturdza. Planul înăbușirii răscoalei l-a făcut Gen Averescu împreună cu Ion I. C. Brătianu, aprobat apoi de Sturdza și regele Carol I în calitatea sa de Șef al Armatei.
Grevele minerilor din Lupeni din 1929. România era condusă de un guvern național-țărănist avându-l ca prim-ministru pe Iuliu Maniu.
Minerii din Lupeni declară grevă nemulțumiți de salariile mizere și condițiile de muncă grele. Armata intervine și împușcă 68 de muncitori, mulți au fost împușcați în spate în timp ce fugeau din calea gloanțelor. Așa a înțeles „marele patriot” Maniu să rezolve problema muncitorilor care nu făceau altceva decât să-și ceară drepturile.
Greva ceferiștilor din 1933. Muncitorii ceferiști de la Atelierele Grivița declară grevă nemulțumiți de condițiile precare de muncă și de salariile mizere. Armand Călinescu coordonatorul politic al înăbușirii acțiunilor greviste ordonaă armatei să intervină. Sunt omorâți 7 oameni, iar alții arestați și condamnați, printre ei aflându-se Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Ilie Pintilie, care avea să moară la Doftana în timpul marelui cutremur din 1940, și mulți alții. Guvernul era țărănist condus de Alexandru-Vaida Voievod.
În perioada interbelică au fost arestați foarte mulți membrii ai Partidului Comunist pentru delicte de opinie și mai târziu în perioada războiului pentru acțiuni suversive împotriva trupelor germane staționate pe teritoriul României.
După 1944 lucrurile în țară iau o altă întorsătură. Trupele sovietice ocupă România, Partidul Comunist Român se află în plin avânt susținut de Moscova. Alegerile din 1946 sunt câștigate de către comuniști, țărăniștii și liberalii spun că au fost trucate. Posibil să fii fost așa. Însă trebuie să înțelegem că în 1945 guvernul Petru Groza făcuse reforma agrară, asta a contat foarte mult.
După 1947 când regele Mihai I abdică, forțat, ori nu, comuniștii încep să plătească polițele foștilor lor torționari, țărăniștii și liberalii, dar și legionarilor.
Nu se putea face cu adevărat o epocă nouă care a reușit să lichideze relațiile de tip feudal la sate dacă nu erau lichidate vechile partide.
Așa cum liberalii și țărăniștii i-au vânat pe comuniști după 1922 atunci când PCbR a fost scos în afara legii, la fel și comuniștii i-au vânat pe liberali și țărăniști după ce partidele istorice au fost trecute în afara legii.
De altfel istoria se repetă și după 1989. Comuniștii au fost puși la zid și înfierați pentru toate lucrurile bune făcute pentru societate.
Da, au fost liberali, țărăniști și legionari, dar și orice alți oponenți ai regimului comunist trimiși la Canal și condamnați pe viață la muncă silnică în cele mai grele temnițe. Poate că trebuiau să plătească pentru victimele care își ceuseră bucata lor de pâine, iar liberalii și țărăniștii i-au umplut cu gloanțe și gurile cu țărână. Au fost condamnați Ion. I. C. Brătianu pentru crimele din 1907? Maniu pentru crimele din 1929 de la Lupeni, ori Vaida-Voievod pentru crimele din 1933?
Istoria este nedreaptă, când armata omoară țăranii înseamnă că a fost readusă liniștea în țară și artizanii pacificării sunt felicitați. Când sunt condamnați cei care au ordonat uciderea țăranilor și muncitorilor înseamnă că regimul comunist este criminal.
Nu este bine așa. Crime au comis și partidele istorice susținute de regele Țării și, dacă mergem pe aceeași logică, și comuniștii au comis crime. Sigur că dacă se intră în teoria explicațiilor lucrurile se complică. Însă, indiferent ce explicații, ce scuze căutăm și găsim, un lucru este clar: armata, din ordinul guvernului și suținută de rege în calitate de șef al armatei, a tras în țărani și muncitori, au ucis în numele unei legi criminale, nu contează numărul morților, contează faptul că au existat acele ordine de a se TRAGE ÎN POPOR CU MUNIȚIE DE RĂZBOI.
Și atunci? Cum putem înfiera doar comunismul care a făcut ca poporul muncitor, cel oropsit înainte de 1945, să trăiască mult mai bine și să lăudăm guvernele de dinainte de 1945 atunci când țăranii trăiau ca în evul mediu, iar muncitorii erau exploatați la sânge?
Doar nu ne numim toți Radu Tudor.