Totalul afișărilor de pagină

vineri, 21 noiembrie 2014

Scrisoare către Managerul Spitalului de Urgenţă Dâmboviţa

                                          Domnule Manager,
     Vă scriu pentru a vă semnaliza două aspecte diametral opuse din activitatea spitalului pe care cu onoare-l conduceţi, aceste aspecte vor fi prinse in două subcapitole intitulate: 1) Aşa da, iar 2) Aşa nu.
                   Aşa da.
       Am revenit pentru internare în secţia Geriatrie-Gerontologie din cadrul spitalului judeţean cu ceva emoţii, în sensul în care nu eram sigur că voi mai găsi atmosfera plăcută şi acelaşi înalt profesionalism. Mă bucur că mi-am făcut griji degeaba, am găsit oamenii pe care îi lăsasem, gata să ghicească ce nevoi are pacientul, ce vorbă de încurajare trebuie să-i spună, ori ce calmant să-i administreze. Profesionalismul acestor slujbaşi ai sănătăţii este unul cald, frăţesc, prietenesc şi nu unul protocolar şi rece. Aşa cum am mai spus şi cu altă ocazie, este greu să le găseşti defecte, nu sunt supermani, sunt Oameni, încă nu s-au transformat în roboţi umani. Deşi, numărul cadrelor medii şi auxiliar este la limită, nu precupeţesc nici un efort pentru aş
face cu cinste datoria la locul de muncă.Voi merge mai departe cu recunoaşterea meritelor acestor minunaţi oameni şi voi încerca să prezint succint, pe fiecare în parte, voi folosi numele de botez:
       Lori,asistent şef : vulcanică, profesionistă, bună organizatoare, mama celor mai tineri pacienţi, nepoata celor în vârstă.Omul ce face legătura perfectă între ordinul medicului şi asistente
        Mihaela, asistentă, minionă, cu zâmbetul pe buze, gata să vină de fiecare dată când este nevoie la patul bolnavului pregătită fiind cu un cuvânt de încurajare şi cu un sfat medical bun.
      Cristina, asistentă, este profesionistul ce ştie să lase problemele de familie la uşa secţiei, pentru a se dedidica total meseriei.
         Alina, asistentă, 21 de ani, cea mai tânără, este blândă, umană, hotărâtă.
         Stănescu, asistent, sobru, precis, direct.
         Gabi, asistentă, mămoasă, pentru ea pacienţii sunt tătăiţa şi mămăiţa, priveşte bătrânii ca pe familia ei
       Luminiţa, asistent terapeut, pe lângă aparatele folosite, mâinile transmit din sufletul ei, conducând degetele să alunece binefăcător asupra locurilor dureroase.
         Tatiana, infirmieră, un om viu, iute, atentă la detalii, posesoarea unui râs puternic şi molipsitor.
          Ioana, infirmieră, încercată de viaţă, puţin închisă în ea, harnică.
          Nuţi, infirmieră, zâmbitoare, gata oricând să ajute.
          Ana, infirmieră, cochetă, dedicată serviciului, nu ştie să spună nu.
          Dorina, infirmieră, pedantă, făcând curăţenie până la detaliu, comunicativă.
          Anca, infirmieră, omul de la sat obişnuit cu munca, disciplina şi respectul.
Deasupra lor veghează ca totul să fie bine, precum zeiţele Atena şi Hygiea, doctoriţa Popescu Ioana. Toţi aceştia sunt oameni care au înţeles exact care este menirea lor în cadrul acestei secţii şi fac tot ce este posibil omeneşte pentru ca pacienţii să se simtă bine şi să revină pentru tratament. Felicit acest minunat colectiv pentru modul în care ştie să îşi facă datoria.
         Adaug aceleaşi felicitări şi pentru secţiile boli-infecţioase şi cardiologie.
                          Aşa nu,
      În timpul cât am fost internat am cerut să fiu consultat de un medic oftalmolog, astfel am ajuns la cabinetul de oftalmologie pe uşa căruia scria că se dau consultaţii numai persoanelor internate. De cum am deschis uşa cabinetului, am fost întâmpinat de surâsul trist şi uşor surprins al medicului Gabriela Corneci, aceasta mi-a explicat că în cabinet nu au nici un fel aparatură, iar dacă vreau un consult de specialitate la ochi, să merg la cabinetele particulare. Ăsta a fost întreg examenul de specialitate din cabinetul spitalului. Mă întreb, de ce este nevoie ca un medic să piardă timpul pe bani destui de frumoşi într-un cabinet fără aparatură? Munca de îndrumare spre cabinetele particulare putându-se face, fie printr-un afiş pus pe uşă, fie printr-un dispecerat de îndrumare a pacienţilor. „Activitatea” depusă de doctoriţa Corneci poate fi considerată chiar publicitate neloială, ţinându-se cont că domnia sa este proprietara unui astfel de cabinet particular.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu