Peste câteva zile se vor împlini 32 de ani de la revoluția din 1989. Unii îi spun lovitură de stat. Nici nu contează cum numim evenimentele din sângerosul decembrie 1989, ele au existat și au răsturnat un regim și o orânduire. Au murit peste 1000 de persoane, în majoritate tineri, toți au murit strigând libertate și vrem o viață mai bună. Zadarnică le-a fost moartea.
Niciodată de când pe teritoriul țării noastre au locuit oameni nu s-a produs un dezastru așa de mare ca în perioada de după 1989.
S-a spus că aceia care ne-au condus în perioada socialistă au fost analfabeți, răi, hoți și în general de numele comuniștilor au fost agățate cele mai urâte tinichele. Comuniștii au venit la putere după un război care secătuise țara. În perioada 1946-1947 România s-a confruntat cu una dintre cele mai mari secete. Până în 1965 a trebuit să plătim daune de război URSS în valoare depeste 300 de milioane de dolari la valoarea dolarului din 1938. Mai mult decât atât, armata sovietică a staționat pe teritoriul României până în 1957. Cu toate aceste neajunsuri, începând cu 1964 România a început să se dezvolte industrial și agricultura să fie pusă în exploatare pe baze științifice.
Nu a fost ușor să se formeze cooperativele agricole(GAC și GAS), oamenii s-au despărțit greu de bucata lor de pământ, de caii și căruțele lor. Mai ales chiaburii care aveau suprafețe mari de teren arabil, pomicol și forestier. Au fost constrânși, îngrădiți, arestați și în final „convinși” să se înscrie în noile intreprinderi agricole.
După 1965, mai precis după Congresul al IX –lea al PCR, industria a cunoscut o dinamică a dezvoltării. Țara se transformase în șantier. Unele șantiere construiau uzine, fabrici, combinate, alte șantiere construiau blocuri pentru locuință. Se va spune de către cârcotașii de azi că sunt cutii de chibrituri acele apartamente, poate așa este, însă să nu uităm ritmul în care s-au construit și mai ales faptul că și în ziua de azi sunt locuințe bune care se vând cu prețuri uriașe. Acei comuniști analfabeți, îndoctrinați și îndobitociți au construit marile hidrocentrale de la Bicaz, Porțile de Fier 1 și 2, Barajul și hidrocentrala de la Vidraru, etc., etc. Centrala atomoelectrică de la Cernavodă în 1989 era construită în proporție de 45%. Tot în perioada comunistă s-a construit autostrada A1 București-Pitești. Muncitorii își permiteau să meargă în concedii la munte și la mare. Învățământul era gratuit. Fii de țărani săraci au ajuns ingineri, doctori, scriitori.
A exista și o perioadă grea între 1982 și 1989 atunci când au fost plătite datoriile externe ale României. Deși alimentele se găseau greu, românii, descurcăreți cum sunt, nu au suferit de foame. Mai rău era faptul că se oprea curentul și gazele.
Pentru toate lucrurile bune și rele făcute de N.Ceaușescu în perioada 1965-1989, un tribunal ad-hoc din zilele revoluției l-a condamnat pe Ceaușescu și nevastă-sa la moarte prin împușcare, sentința a fost executată în ziua de 25 dec. 1989, ziua Nașterii Mântuitorului.
După revoluție au venit la putere în haită hienele flămânde. Așa cum hiena are pete, așa și noile hiene postdecembriste au diferite culori reprezentând diferite găști numite sofisticat partide.
Noile structuri emanate din sângele tinerilor ce și-au pierdut viața în revoluție au avut un singur scop: JEFUIREA României.
Acum, după 32 de ani de democrație, am realizat cum a fost posibilă distrugerea economică a României. Partidele politice prin guverne, parlamentari, structurile de informați interne și externe, poliție și procuraturi, sprijinite și îndrumate de forțe externe și dușmănoase României au reușit să transforme țara în colonie. România de azi nu mai are industrie, nu mai are agricultură, nu mai are spitale, institute de cercetare medicală, nu mai are învățământ. Avem o țară demnă de plâns. O țară îngenunchiată în datorii publice care vor apăsa greu pe viitor asupra cetățenilor români care vor mai zăbovi pe pământul țării noastre. Datoria publică trece de 50% din PIB.
Cine a furat toți acești bani? În țară nu s-a construit nimic care să justifice aceste împrumuturi. Suntem în plină criză energetică, prețul gazelor și al curentului a crescut în progresie geometrică, prețul alimentelor la fel. Trăim un paradox. Astăzi curentul nu se oprește, îl oprim noi fiindcă nu-l putem plăti. Gazele nu se opresc, le oprim noi deoarece nu avem bani să le plătim. Magazinele sunt pline cu alimente, le ocolim noi, nu avem bani să cumpărăm. Este inversul situație de până în 1989. Atunci aveam bani și nu aveam alimente, curent, gaze. Ceaușescu raționalizase curentul, gazele, alimentele să poată plăti datoria externă. Astăzi oprim noi gazele, curentul și răbdăm de foame să poată guvernele să se împrumute pentru a avea ce fura. În 1989 a existat o rațiune pentru care ne-am sacrificat, astăzi pentru ce suntem sacrificați? Aici nu este vorba doar de pensionari, este vorba și de salariați, mai ales cei tineri care și-au întemeiat o familie și care au 2-3 copii la școală. Cum se descurcă cu un nenorocit de salariu de 1400 de lei bani în mână un salariat cu 2-3, poate chiar 4-5 copii?? Constituția spune la art. 47, citez: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.” Ce nivel de trai decent au salariații cu salariul minim pe economie? Cum protejează statul acești salariați? Dar pe bunicii salariaților care au contribit o viață întreagă la sistemul de pensii și acum sunt la mila statului, cine-i protejează?
Iohannis spunea că România este un stat eșuat. Din nefericire este singurul lucru adevărat pe care l-a spus acest om în 7 ani de mandat de Președinte. Însă acest individ lipsit de empatie și de omenie, egoist și ipocrit uită că face parte dintre aceia care au făcut ca România să fie un stat eșuat.
Pe Ceaușescu l-am împușcat, printre altele, pentru subminarea economiei naționale, dar pe guvernanții de după 1989 cum ar trebui să-i condamnăm pentru că au distrus și jefuit economia, industria, agricultura, institutele de cercetare, sănătatea, învățământul, armata,etc.?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu