Politicienii si politicianismul!

            Urmaresc radiourile, televiziunile, internetul, peste tot este o lehamite de politica si politicieni. Au dreptate, din 4 in 4 ani politicienii, ca membrii ai unor partide politice, umbla din poarta in poarta, cu caciula in mana, cersind voturi de la bogat, ori sarac, promitand ca va ploua cu carnati si va ninge cu mititei, daca ii votam pe ei. De fiecare data,  manati de spiritul civic din noi, ne prezentam la urne si punem stampila pe cei care ne-au prostit mai mult, apoi linistiti mergem la casele noastre asteptand ca noii parlamentari sa aduca ploaia cu carnati (vorba lui Tanase). Si trece o zi, si trec vreo doua, si trec nouazecisinoua, de plouat tot numai ploua. Incep politicienii, noi alesi, sa vina la televiziuni sa explice cum sta treaba, “din pacate anul asta, seceta a fost in toi n-a plouat nici picatura”, un senator, bun de gura, incerca el sa ne spuna, ce masura a fost buna si cum crede guvernul ca va putea rezolva problemele ce apar in fiecare zi.

            Cei patru ani trec, singurii  beneficiari ai guvernarii sunt ministrii, ce arata mai rotunzi la fata si la buzunare. Opozitia a luat si ea, dar mai putin, firimiturile ce au cazut de la masa bogatilor (cei de la putere), flamanda si dornica de putere se arunca asupra celor ce au guvernat, aruncandu-le in fata toata nemultumirea maselor, ei fiind purtatorii de mesaje ai oamenilor necajiti. Din nou apare in sloganuri ploaia cu carnati, pensile mai mari ca in Germania, vom fi o tara fara someri, nivelul de trai va avea o crestere geometrica fata de pana acum, impozitele vor scadea, taxele vor fi reduse la jumatate, cu alte cuvinte pe langa ploaia cu carnati si zapada cu sarmale, saptamanal prin satele patriei si strazile oraselor vor circula masini frigorifice ce vor imparti oamenilor carne, in asa fel incat fiecare locuitor al tarii sa aiba duminica o bucata de carne in oala.

            Acesti domni ce promit de toate uita ca, pana in urma cu 4 ani, ei au fost la guvernare, pe vremea cand a fost taiat  din pensie cu 5,5%, iar din salariile bugetarilor cu 25%. Acum vin sa ne spuna ca vor da mult mai mult, de unde sa dea, s-a ajuns de mult la fundul sacului, ei (politicienii), stiu asta, dar le este teama sa spuna ca nu au de unde da.

            As vrea sa vina un partid politic (deocamdata nu este, ori eu nu-l vad), care sa spuna in campania electorala ceea ce auzim dupa alegeri, adica, tara este saraca si nu au de unde sa dea, trebuie pus osul la munca, indiferent de etnie, religie, sex, convingeri politice, numai asa reusim sa aducem din nou tara pe linie de plutire. Pentru a face acest lucru trebuie sa nu iti tremure vocea si sa fi pregatit  sa pierzi urmatoarele alegeri, sigur asta in masura in care reusesti sa convingi alegatorii sa te voteze prima data.

            Partea si mai proasta este ca au aparut ceva meteoriti gen: Neamtu, MRU, Papahagi, care sunt la fel de demagogi, ca si inaintasi lor.

            Oamenii de fapt asteapta un Mesia, o lovitura de stat care sa duca la instaurarea unei dictaturi, cred ca ar fi acceptata  de majoritatea populatiei cu drept de vot.

            Taranul vede ca numai poate cultiva pamantul, din cauza preturilor mari practicate de cei care se ocupa cu lucrarile agricole (acestia motiveaza ca a crescut pretul carburantilor si lubrifiantilor), putin il intereseaza pe taran de democratie, democratia pentru el este : “ce pun pe masa, ce imbraca copiii, pe ce cumpar rechizite si multe, multe altele”. Libertatea cuvantului, dreptul la opinie si celelalte, le lasa celor care au timp de ele.

            Jos politicienii, traiasca politicianismul!