vineri, 6 septembrie 2013

Despre regele Mihai I !



            1940, anul cand sub presiunea Germaniei fasciste, a      URSS, a Bulgariei si Ungariei, Romania pierde mari suprafete din trupul tarii.  Manifestatiile de amploare a legionarilor, il determina pe regele Carol al II-lea, sfatuit si de Horia Sima, aducerea lui Ion Antonescu la data de 4 septembrie pentru formarea unui guvern de larga uniune nationala. Intr-adevar Antonescu formeaza un guvern  impreuna cu legionarii si il sileste pe regele Carol al II-lea sa abdice in favoarea fiului sau printul Mihai, acest lucru se intampla, astfel ca la 6 septembrie 1940  este incoronat  rege al Romaniei Mihai I, care era in varsta de 19 ani.
            Pentru a avea o putere cat mai mare si a dispune de toate fortele institutiilor si armatei, Antonescu se autointituleaza sef al statului, in fapt era singurul responsabil de tot ce se intampla in tara. Din acest punct de vedere, regele Mihai  ar trebui sa multumeasca maresalului Antonescu pentru ca nu la facut partas la tot ce s-a intamplat in Romania in perioada 1940-23 aug.1944. Atacul, impreuna cu Germania, asupra URSS si continuarea razboiului dincolo de Nistru, cade in responsabilitatea lui Antonescu. Deasemeni pogromul asupra evreilor tot in sarcina lui Antonescu este contabilizat. Pe de alta parte nu l-as considera strain pe regele Mihai de toate acestea, Antonescu fiind de multe ori insotit in inspectiile de pe front de rege. Nu am citit ca regele Mihai sa fi protestat fata de decretele-lege date de Carol al II-lea cu privire la situatia evreilor din Romania si cel care interzicea casatoria dintre romani si evrei.
In perioada 1940- 1944, regele Mihai a fost ca un copil caruia i s-a dat toate jucariile ce le dorea numai sa fie cuminte si a fost.
            23 august pentru regele  Mihai a fost ziua in care s-a descatusat, a fost singura zi in care a fost cu adevarat rege, desi tot ce a spus fusese dinainte regizat. Faptul ca s-a putut impune, in fata celui care timp de aproape 4 ani la tratat ca pe un copil, ce nu are voie sa vorbeasca in fata oamenilor maturi, a dat o anumita nota de maiestate regeasca.
            Regele Mihai cat a fost pe tronul tarii pana in 1947 cand a fost obligat sa abdice, a incercat sa faca lucrurile cat mai usoare pentru el si familia sa, din exterior era sfatiut sa abdice, nu se vedea nici-o posibilitate de interventie in favoarea sa.
            Nu vreau sa inchei articolul fara a nu mentiona “grevele regale”, in fapt, refuzul regelui ca sef al statului, de a semna documentele de stat si  legile emise de Parlament, in imprejurarile de atunci poate fi catalogat ca un act de eroism. Regele Mihai, dupa parerea mea nu a fost cel mai fericit om, a fost detronat pentru prima data chiar de tatal sau, Carol al II-lea, in 1930, mai apoi de comunisti in 1947. Ca tinuta morala este de departe din alt aluat fata de tatal sau, anii de exil au facut din el un om cu o anumita coloana vertebrala, demn si respectat.

Un comentariu:

Vremuri de cumpănă

  În urmă cu 35 ani, oamenii, mai ales tineri, cădeau secerați de gloanțele unui regim tiranic. Sătui de frig și înfometare, cetățenii Român...