În perioada comunistă erau doua blocuri militare bine
conturate, NATO şi Tratatul de la Varşovia, până în 30 iunie 1977 a mai existat
şi SEATO în Asia de Sud –Est, dar care a avut mai mult un rol cultural.
În toată perioada în care România
a făcut parte din blocul militar comunist, nu a participat cu armată nicăieri în
afara graniţelor ţării. În acel terifiant august 1968, când URSS împreună cu
celelalte state membre ale tratatului au intervenit cu armata în Cehoslovacia
comunistă, România a ales să stea deoparte şi să denunţe intervenţia armată împotriva unui stat liber.
Încă din acele vremuri România milita pentru neamestecul ţărilor străine în
politica internă a altui stat.
Pentru a intra în UE şi NATO
România a făcut sacrificii uriaşe, sacrificii pe care le resimţim în toate
domeniile, agricol, industrial, bancar, militar. Într-o altă ordine de idei, am
distrus agricultura, industria, sistemul bancar românesc şi nu în ultimul rând
armata cu tot ce ţine de ea, logistică, înzestrare, industrie militară,efective.
80.000 de militari câţi are
România acum nu este o armată care să ne poată apăra graniţele teritoriale,
rezervişti formaţi nu avem, pentru că una din condiţiile acceptări aderări la
NATO a fost eliminarea obligativităţii pregătirii militare a tinerilor.
De 15 ani România trimite
militari, e drept pe bază de voluntariat, dar dacă Gheorghe nu vrea, trebuie să
vrea Vasile, pentru că există voluntariat pe militar, dar România are obligaţia
de a trimite un anumit număr de militari pe fronturi care nu au nimic comun cu
Ţara noastră.
Mulţi dintre aceşti tineri s-au
întors în sicrie, au murit într-un război care nu este al nostru, care nu este
al lor, au fost declaraţi eroi post-mortem şi înaintaţi în grad. Sunt eroii
cui? Îi acceptăm ca fiind eroi ai noştri, ai României, pentru că politicienii
români iau trimis la moarte.
Care este rostul războiului din
Afganistan? Cu cine se luptă trupele NATO? Pentru ce se luptă? Cândva în Afganistan
interveniseră ruşii, iar în perioada 1979-1989 au încercat sovietizarea ţării.
Americanii nu au putut suporta ca bogăţiile subsolului din Afganistan să pice în
mâna duşmanilor lor de moarte şi au luat hotărârea să pregătească pe teritoriul
SUA trupe afgane care să lupte împotriva ruşilor. Tinerii Mujahedini pregătiţi
de trupele speciale americane, atunci s-a pregătit şi Omar Hayssan, au reuşit
să izgonească pe ruşi. SUA nu le-a “plăcut” cum administrează mujahedini ţara, aşa
că au intervenit peste ei. Aşa se face că pe teritoriul afgan se duc lupte de
peste 30 de ani. Revin cu întrebarea? Care este sensul acestui război şi,
pentru numele lui Dumnezeu, ce căutăm noi acolo? De ce trebuie să ne moară
copiii într-un război pe care îl înţelege doar Radu Tudor?
Înţeleg că suntem într-o alianţă,
dar nu este normal să facem greşeli care, greu pot fi iertate. Una dintre marile
greşeli a fost permiterea avioanelor americane să tranziteze spaţiului aerian român
pentru a bombarda Belgradul, chiar şi a doua zi de sf. Paşti ortodox în 1999.
Am înlesnit omorârea a mii de oameni, de ce? Cu ce ne deranjaseră sârbii? Ei
erau vecinii noştri. Tribunalul Internaţional nu a găsit vinovaţi pe sârbi
pentru acel război.
Am fost alături de trupele
americane în Irak, care a fost folosul umanităţii în urma acestui război? Viitorul
exod al islamicilor, războaie civile, moarte.
Acum ne mor tinerii în
Afganistan, de ce? Ne-a atacat Afganistanul, a atacat Afganistanul vreo ţară
membră NATO? Nici vorbă. Acolo departe de România este război, un război în
care mor, pe lângă combatanţii militari, civili, femei, mame, taţi, bunici,
copii. Care este vina lor? Niciuna, ei nu au chemat nici pe ruşi, nici pe
mujahedini, nici pe americani. Pe ei nu i-a întrebat nimeni dacă vor război. Nu
i-a întrebat nimeni dacă vor să moară, sau să-şi lase agoniseala de-o viaţă şi
să ia drumul pribegiei. Oricare dintre aceşti dezrădăcinaţi pot fi terorişti,
pentru că au suferinţa în suflet şi răzbunarea în sânge.
Ne crucim când un nebun intră cu
un camion într-o mulţime de oameni omorând la întâmplare, ne întrebăm: ce vină
aveau bieţii oameni? Niciuna! Vă spun eu. Nici pe ei nu i-a întrebat nimeni
dacă vor ca armatele lor să omoare nevinovaţi, victime colaterale, cinic, în
Irak, Siria şi Afganistan.
Plătim, noi civilii, politica
iresponsabilă a politicienilor. A mai murit un tânăr, Dumnezeu să-l ierte!
“Domnule Preşedinte, domnilor
guvernanţi, spuneţi-mi dacă moartea mea ajută România şi cum o ajută!
Dumnezeu să vă ierte şi pe voi că nu ştiţi ce faceţi!
Suntem ţară membră NATO şi
înţeleg să mergem să sprijinim alianţa, dacă una din ţările membre este atacată.
A atacat Irakul sau Afganistanul vreo ţară NATO? Dacă nu a atacat, noi ce dracu
căutăm în acest război? Poate răspunde cineva, politicienii nu au timp şi nici
nu vor, în cinismul lor nu le pasă cine trăieşte, cine moare şi mai ales din ce
cauze, dar poate ne luminează Radu Tudor care e “expert” sau poate Morsa
Competentă ori chiar Dana Grecu diseară când dă în bobi cu Voropchievici.
Trist, dar adevărat!
RăspundețiȘtergereDihania-mbracată în platoșă și zale,
RăspundețiȘtergereFlamîndă să ucidă, dă lumii iar tîrcoale.
http://www.tudorarghezi.eu/opere/fabule/paianjenul_negru.html