În peţit

     

    Într-o joi  seara, era prin iarna  lui *59, o văd pe mama că îmi aduce hăinuțele curate pe care le îmbrăcam numai duminica când mergeam cu ei la horă.

-Mămico, de ce mă îmbraci cu hainele  bune?!

-În seara asta mergem la logodnă, se însoară Gicu , te iau și pe tine, să fii cuminte, ai înțeles?

A venit bunicul împreună cu bunica, nenea Gicu, unchiul meu și, împreună cu părinții, am plecat  spre casa fetei ce urma a fi pețită. Bunicul avea o damigeană de o vadră plină cu vin, iar tata o damigeană de cinci litri plină cu ţuică. Bunica pusese într-o traistă din lână țesută în casă doi cozonaci crescuți încă o dată cât tava, rumeni și pufoși, înfășurați într-un ștergar.

Ajunși la casa unde urma să se petreacă evenimentul am fost bine primiți, chiar și pe mine m-a pupat Lisăndrina, mama fetei, deși în toamnă îmi trăsese o chelfăneală soră cu moartea pentru furtul,  din grădina ei, a unui  ciorchine de strugure și ăla acru. Tatăl fetei , Florea, a primit vasele cu băutură, iar Maria, fata ce urma a fi pețită, a luat cozonacii de la bunica. Am fost invitați să luăm loc la masă, dar mai întâi am dat jos din hainele grele de iarnă, în soba, cu vatra joasă, ardea focul, în casă era plăcut, mirosea a busuioc și cozonaci. După ce am luat loc la masă, cei vârstnici au început să discute de una, de alta.

- E o iarnă grea, spunea neica Florea, așa îi ziceam  eu tătălui fetei, iar Lisăndrinei, îi spuneam lelea Lisăndrina.

-Da, nu am scos caii din grajd de o săptămână, drumurile sunt înzăpezite. Bine că ”mai am de moară” ( a avea porumb măcinat, adică mălai), cazanele sunt pline cu untură, carne și oase de porc, în pod șuncile și cârnații sunt la locul lor. Duminica, când ne strângem toți acasă, trimit unul din băieţi să urce-n pod şi să aducă un cârnat, îl pun  pe jar. Femeia face o mămăligă mare, vârtoasă, o mestecă un sfert de ceas bătut să nu cumva să aibă cocoloașe. Mămăliga fierbinte aurie merge cu cârnatul fript, mie îmi place să înting cu mămăligă în strachina în care a fost cârnatul, după ce îl frig își lasă multă zeamă, ce vrei, am 10 guri la masă. Le frig un cârnat o dată, mă doare sufletul când văd cât mănâncă, d-apoi m-ar durea şi mai rău dacă aş şti că nu s-au săturat. La dumneavoastră în casă sunteți puțini, cinci cu toți, poate rămâneți chiar patru, e casă ușoară.

Între timp, neica Florea turnase țuică în niște cești înalte din lut ars, pictate cu flori albe, apoi cu ceașca în mână îi îmbie și pe ceilalți să ridice ceștile :

-Noroc, sănătate și bine ați venit pe la noi! neica a rămas cu ceașca în aer văzând că bunicul nu o ridică pe-a lui. Da ce, sunteți bolnavi, ori nu obișnuiți țuica?

-Ba suntem sănătoși și obișnuim și țuica, însă noi am venit cu oarece treabă, ne-am bucura  dacă ne-ați întreba  care-i motivul vizitei.

-Păi eu știu de ce ați venit, hai să bem și să urăm fericire copiilor.

-Lucrurile simple pot să se complice, de aceea doresc  să mă întrebi  de ce-am venit în vizită la dumneata pe așa vreme.

-Uite că te întreb : de ce ai venit?

-Așa, acum pot vorbi, pentru că am o întrebare la care să răspund. Am auzit, iar băiatul ăsta al nostru ne-a adeverit, că aveți o fată de măritat, așa este?

-Da, avem.

-Am vrea, să ne-o dați nouă, dacă ne vom înțelege.

-Ce pretenții aveți?

-Ei, dacă copiii se plac, e suficient! Bunicul privea ghiduș într-o parte. Nu trebuie să uităm că sunt și ei la început de drum, de aceia noi, negreșit, trebuie să-i ajutăm  să urnească din loc căruța casniciei. Am ridicat pentru Gicu o căsuță, nu e mare, dar pentru a porni la drum e bună. Îi dau și un pogon de pământ, nu pot să-i dau mai mult, mai am alți 7 copii în urmă. Mă gândeam, că le-ar prinde bine, să dai dumneata, cuscre, fetei de zestre cele  două pogoane de pământ de la Negrași, e bună și jumătatea de pogon de la Bălana. Cam atât.

-Nu mai vreți nimic altceva?

-Cam atât, în ce privește pământul, dar la casă nouă e bună o văcuță cu lapte și cu vițelul lângă ea, știu că a fătat bălțata, m-am uitat la ea astă toamnă, e tânără, nu cred că are mai mult de trei viței fătați. Apoi tot pentru binele lor, fata ar trebui  să aibă o mașină de cusut, pentru casă dacă lucrează și e bine. Au să aibă copii, le trebuie ciorapi, mănuși, flanele, la fel și lor celor mari, nu ar fi rău dacă ai rupe 10 oițe din cele 20 pe care le ai. Când s-or muta la casă lor, sper că veți face tot posibilul să mobilați casa.

-Sunt de acord cu toate cele cerute, așa mă gândeam și eu să-i dau.

-Înseamnă că ne înțelegem.

-Dacă accepți cinci oi, în loc de zeci , batem palma.

-Pentru binele copiilor, dai zece oi și batem palma, bunicul nu vrea să lase nimic de la el.

-Nu, nici o oaie peste cele cinci pe care le ofer.

-Îmi pare rău , nu facem târgul, cinci oi, sau fata rămâne acasă.

-Ține-ți fata, eu nu o iau de aici. Ține-o în vatră , hai băiete să mergem, bunicul a căutat din ochi pe nenea Gicu, acesta dispăruse, unde e femeie fiul tău?

-A plecat Ioane, a plecat cu Maria, i-a şoptit bunica la ureche, a zis  să vă tocmiți mai departe, fiindcă ei se iubesc și nu dau doi bani pe târgul vostru. Când a auzit ce belea era pe cale să-i facă băiatul, s-a speriat, s-a întors spre gazdă şi cu faţa numai zâmbet a ridicat ceaşca cu ţuică şi a zis:

-Cuscre, fie cinci oi și batem palma, dar mai dai un miel de Paști.

-Batem palma cuscre și să fim sănătoși! Dau și mielul de Paști, neica Florea îşi râdea în barbă, se văzuse și cu fata măritată și îi rămăsese și cinci oi.