Avem două Românii, una care este cu şefa DNA, procurorul general şi
preşedintele Iohannis şi alta care susţine DNA ca instituţie şi procuratura
generală. Preşedintele Iohannis este conducătorul (??) acestei mici Românii care
susţine şefii instituţiilor şi nu neapărat instituţiile în sine. Domnul
Iohannis de mult nu mai este preşedintele României, domnia sa este ceva şef de
pagină pe facebook şi lider în piaţă cu geaca roşie. Când vom avea un
Preşedinte care să privească România de deasupra tuturor instituţiilor, fără să
facă cu ochiul uneia sau alteia dintre instituţii. Să fie un fel de părinte al
României şi românilor, iar atunci când două instituţii sunt în conflict să le
cheme la el şi să le asculte pe amândouă cu răbdare, aşa cum un părinte şi-ar
asculta proprii copii. Aşa ceva este greu pentru preşedinţii României, mai ales
pentru ultimii doi care, o dată cocoţaţi în fotoliile de lideri de la Cotroceni
au avut impresia că au devenit dintr-o dată foarte deştepţi. Asta nu e bine,
asta e paranoia. De ceva timp suntem bombardaţi cu informaţii pro şi contra
şefei DNA şi a abuzurilor comise de unii procurori. Populaţia este ameţită,
împărţită în tabere talibanice, gata să sară la gâtul celeilalte tabere. Nu
trebuie să ne mire nimic, procurorii au făcut abuz de când au apărut pe lumea
asta, peste tot în lume nu numai în România, toată chestiunea este să avem
instrumentele necesare contracarării acestor abuzuri şi pedepsirea celor care
le comit. Când ai un procuror şef precum d-l Lazăr,care evidenţiază, la
bilanţul DNA, că procurorii nu susţin neapărat condamnarea celor care au fost trimişi în judecată, te apucă pandaliile, cum adică?
Procurorii fac dosare, doar să se afle în treabă ? Nu trimit oamenii în
judecată pentru a fi condamnaţi? Îşi bat joc doar? Ce este în capul acestor
procurori? Eu cred, ca nespecialist, nu ca Lazăr, că un procur când trimite un
dosar în judecată caută să obţină o condamnare, asta ar presupune că el şi-a
făcut datoria.
Ieri la CSM, secţia de procurori, a fost supus analizei ministrul de
justiţie, nu şefa DNA căreia d-l Toader îi ceruse revocarea. Nu m-a mirat
soluţia dată de CSM, cum nu l-a mirat nici pe ministru, mă aşteptam ca CSM,
secţia de procurori, să ceară revocarea din funcţie a ministrului de justiţie
care îşi permisese să ceară revocarea zeiţei Themis. Pe toată durata
dezbaterilor din CSM, membrii Consiliului nu şi-au putut ascunde aversiunea
faţă de ministrul Toader. Acolo nu era imparţialitate, era o poziţionare făţişă
a membrilor CSM în susţinerea procurorului şef DNA şi anti ministrul de justiţie.
Pe cale de consecinţă nu putem cere imparţialitate unei instituţii
părtinitoare. Cred că se impune ca Inspecţia Judiciară să fie departament
independent fără a mai fi supus cenzurii CSM, poate în acest mod vom avea un
CSM imparţial sau aproape.
Domnul Iohannis în cuvântul său de la bilanţul DNA a făcut o rectificare,
nu a mai vorbit de penali ci de inculpaţi. Domnul Iohannis de frica
posibilităţii activări dosarului privind falsul şi uzul de fals în
achiziţionarea unor imobile, unde de altfel instanţa a conchis că a fost
cumpărător de rea credinţă atât el cât şi soţia sa d-na Carmen Iohannis, s-a
făcut frate cu dracu doar să se vadă trecut puntea. Şi când te gândeşti că
acest om este Preşedintele României căreia statul îi pune la dispoziţie casă,
transport gratuit pentru el şi celelalte 12 maşini din excortă, cu salvare
medic şi asistentă şi mulţi bani pentru a-i putea cheltui pe unde crede domnia
sa că se merită. Cineva îmi va zice că merge pe banii lui în concediu, poate
aşa este, dar excorta cine o plăteşte? Tot el?
România în aceste condiţii va fi greu de înţeles la UE şi Consiliul
Europei. Balanţa va fi înclinată politic de către partidele europene majoritare din cadrul Parlamentului European şi a
Consiliului Europei, acum fiind PPE alianţa majoritară în PE. Peste gârlă şi în
cancelariile europene acest război surd din România va fi taxat în funcţie de
interesele statelor europene în economia României.
Dacă alianţa de guvernare nu va lua taurul de coarne pentru a implementa
legi clare care să guverneze România, vom trăi în continuare în nesiguranţă şi
ambiguitate. Legile trebuie să fie aspre şi pentru opincă şi pentru vlădică.
Oricâtă independenţă ar avea procurorii, CSM-ul şi instanţele de judecată, tot
trebuie să fie şi ele supuse unui control managerial. Pentru soluţii de achitare în care fostul
inculpat a fost privat de libertate procurorul trebuie să plătească după caz:
material, disciplinar sau penal.
Nu se poate tolera astfel de manifestări. Se pare că multe dosare au fost
măsluite, Cosma a fost isteţ măcar pe ultima sută de metri şi a făcut
înregistrări, mă întreb câţi au făcut denunţuri, au plantat probe şi acum le
este teamă să vorbească? Cred că sunt mulţi. Pe cale de consecinţă cred că în urma
unor astfel de dosare măsluite au fost mulţi oameni condamnaţi. Cine răspunde
pentru ei? Cine le dă înapoi zilele, lunile, anii furaţi? Nimeni, o slabă
consolare ar fi pedepsirea celor vinovaţi, dar asta mă tem că este o iluzie.
România, românii sunt ca într-un coşmar. Vom deveni vreodată o ţară
normală?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu