O nouă umilire a României de către Parlamentul European

  Ieri doamna Uniune Europeană ne-a arătat cât de puternică este şi cum ne poate umili.

Domnul ministru al justiţiei din guvernul României s-a prezentat în Parlamentul European de la Strasbourg pentru a aduce lămuriri la mult contestatele legi ale justiţie. Surpriză, domnul ministru abia a fost primit în sală, dar fără a avea posibilitatea explicării contestărilor făcute pe marginea mult hulitelor proiecte de legi şi legi. Motivul nepermiterii luării cuvântului ar fi fost motivul că a fost invitat premierul Dăncilă şi nu ministrul. Dar faptul că se discuta despre proiectele de legi şi legile din justiţie cel mai informat şi care putea da toate datele era ministrul justiţie Toader. Ăsta a fost doar un motiv de a nu i se permite să explice.

Este simplu. UE, Parlamentul european şi Comisia Europeană cunosc foarte bine mersul proiectelor de legi şi ale legilor votate pe tema justiţie, dar asta a fost încă o ocazie, a câta de când suntem membri UE?, de a ne umili, de a ne ţine la uşa Uniunii, de a ne spune că suntem nimeni şi trebuie să ne acceptăm soarta aşa cum ne-o croiesc mai marii Europei. Faptul că încercăm să ieşim din barierele rigide impuse de Uniune ne costă. Europenii sunt ajutaţi în „munca” lor de umilire, de dispreţuire a României şi înalţilor ei demnitari, de câţiva europarlamentari români, cozi de topor ale stăpânilor de la Bruxelles, amintesc pe Monica Macovei şi Cristian Preda. Aceştia au făcut mult rău României din calitatea lor de europarlamentari. Regret că statul, Parlamentul, opinia publică, nu au posibilitatea de a revoca din mandat asemenea specimene care fac rău ţării. Cred că Parchetul ar trebui să se autosesizeze în cazul lor, există anumite luări de cuvânt, anumite poziţionări care pot fi etichetate ca trădări al interesului naţional.

Domnul ministru când a văzut cât este de umilit, nu trebuia să mai accepte să intre în sală, ci trebuia ca împreună cu europarlamentarii români de bună credinţă să găsească o formă dură de protest împotriva unor asemenea manifestări.

  Prezenţa ministrului de justiţie la Strasbourg ar fi trebuit să fie pentru mai marii Europei un prilej pentru a se informa direct de la sursă despre mersul proiectelor şi legilor justiţiei. Dar probabil unii dintre capii UE şi ai Comisiei  având capul plin de băutură, încă, nu au catadixit să stea de vorbă cu demnitarul român.

De aici putem trage concluzia, la fel ca şi în cazul primirii în Schengen, că UE nu ne vrea ca parteneri egali în drepturi, ci ca pe o ţară de mâna a cincea pe care să o „tragă de urechi” după cum vrea muşchii  ei.

 

Nici pe vremea Înaltei Porţi, trimişii români nu erau astfel umiliţi. UE va continua să ne umilească pentru simplul motiv că vrea şi că poate. Pentru că din ţară nu sunt transmise replici pe măsură, ci doar un „sărut mâna”. Dacă România ar fi fost condusă de Oameni de Stat verticali şi cu vlagă ar fi dat Parlamentului European replica pe măsură, nu are cine, suntem conduşi de eunuci, poate Dăncilă să ajungă Bărbată. Sper, oricum altceva mai bun nu am de făcut.

  Pentru a fi acceptaţi în UE a trebuit să ne distrugem băncile, industria şi agricultura, nu-i vorbă au participat şi politicienii români la acest dezastru, dar indicaţiile au venit de la Bruxelles. Acum când nu mai avem economie, nu mai avem nici demnitate. Am ajuns nişte babe pe margina şanţului UE, plângem, ne smiorcăim în timp ce mai marii Europei ne scuipă cu dispreţ. Asta este soarta celor care se târăsc, să-şi poarte lanţurile robiei cu umilinţă şi resemnare.