Ieri am avut
ocazia să văd câteva lucruri insolite prin originalitatea lor.
Primul: Klaus Werner Iohannis de
ziua drapelului României, a ieşit la plimbare cu bicicleta prin Bucureşti.
Foarte bine, mişcarea nu face rău, iar exemplul primului om în stat ar trebui
urmat. Cu două amendamente, dacă tot se plimba cu bicicleta ziua în amiaza mare, de ce naiba nu a
arborat un mic drapel la bicicletă, aşa, pentru a demonstra contestatarilor că
lui chiar îi pasă de România. Mulţi dacă ar fi văzut drapelul arborat la bicicleta lui Iohannis ar fi lăcrimat
de emoţie.
Doi. Domnul Preşedinte chiar nu are treabă la Cotroceni? Are o agendă
goală? Se plictiseşte? O fi terminat de citit? Nu cred că a terminat, iar dacă
a terminat nu a înţeles nimic din ce scria acolo. Dacă ar fi înţeles, ar fi
emis decretul de revocare a lui Kovesi. Astea sunt subterfugii, Iohannis trebuia
să o revoce pe Kovesi fără toată această minciună cu cititul.
Seara domnul Preşedinte a decorat câţiva oponenţi ai regimului comunist, un
gest frumos, lăudabil. Dar ce bine ar fi fost dacă la ceremonie ar fi fost
invitaţi şi alţi oficiali ai statului român. Herr Iohannis nu este neapărat
Preşedintele României şi acţionează în consecinţă, este un fel de trimis
special al lui Merkel la conducerea României.
Aseară pe o ploaie mocănească, domnul Ludovic Orban părea un şoarece murat
în apă alături de vreo 50 de pripaşi, la
fel de uzi şi apatici ca şi marele şef liberal, tremurau în faţa guvernului. Orban chemase mii de oameni să participe la mitingul de protest împotriva guvernului, din păcate nu veniseră decât vreo 50 de inşi.
Domnul Orban, prin acţiunea nefericită de aseară din faţa Guvernului a dat
o palmă puternică partidului, a săpat la dărâmarea fundaţiei istoricului partid.
Un lider de partid nu poate acţiona în nume propriu, indiferent ce va face, el
va fi alăturat partidului pe care îl conduce. Orban, nu are nimic în comun cu
ceea ce ar trebui să fie un mare lider. Este un biet trubadur de duzină, afon
şi neinstruit. Se pare că pe Iohannis nu-l mai interesează PNL din moment ce a
impus la conducerea liberalilor o nulitate. Cea mai proastă alegere ca lider
PNL a fost Orban. În PNL încă mai sunt oameni care pot fi buni lideri de
partid. Liberalii cu Orban vârf de lance, Vâlceanu, Dancă şi Prişcă
comunicatori nu au nici o şansă. Privind la el, la Orban, o regret pe Alina
Gorghiu, fata cel puţin păzea gustările copiilor să nu le fure Dragnea. PNL
înainte de fuziunea cu PDL era un partid de 20-25%, iar PDL-ul cu toate
greşelile comise avea cam 15%. După ce s-a făcut fuziunea dintre PNL şi PDL,
noul PNL a ajuns undeva la 19-20%. Aceste procentaje arată clar prăbuşirea PNL.
Nici nu se poate să fie altfel când liderul partidului Orban are un
comportament de bufon, iar comunicatorii partidului sunt nişte păpuşele
întoarse cu cheia. Cum altfel poate fi un Vâlceanu, un Dancă, ori Prişcă.
Acesta din urmă, aseară, a fost pus într-o situaţie jenantă după ce un
jurnalist i-a demonstrat că a manipulat populaţia deliberat, prin minciunile
spuse referitoare la modificările care se fac la codul penal şi codul de
procedură penală.
Astăzi se supune la vot în plenul Parlamentului moţiunea de cenzură
introdusă de PNL, USR, PMP împotriva guvernului Dăncilă. Sigur că nu are nicio
şansă să treacă, moţiunea a fost introdusă pentru ca opoziţia să dea
satisfacţie fanilor săi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu