marți, 23 aprilie 2019

Palma dată de Iohannis PSD în săptămâna patimilor


  Sunt nedumerit de ceea ce se întâmplă în ţară. De modul în care şefii celor mai înalte Instituţii iau hotărâri care privesc întregul popor. Klaus Iohannis trebuie să înţeleagă că nu este patronul unui SRL ori ONG, este Preşedintele României, prin urmare trebuie să se comporte ca atare.
Pe de altă parte, Liviu Dragnea, preşedintele PSD, şi Viorica Dăncilă, premierul României, nu înţeleg nimic din ceea ce înseamnă politică.
Politica este arta dialogului, a compromisului, a vicleşugurilor. Armele politicienilor nu  sunt chiar cele mai curate şi oneste. Din 2017, Iohannis, întâmplător Preşedintele României, nu face altceva decât pune beţe în roate guvernării PSD, fie prin amânarea promulgării unor legi, fie prin amânarea la infinit a remanierii guvernului prin neemiterea decretelor de numire a noilor miniştri fără a fi motivate în vreun fel aceste amânări.
Să ajungi în acest zile din nou la mâna acestui „Gică Contra” este un act de iresponsabilitate politică.
Nu poţi să trimiţi la Cotroceni demisiile miniştrilor şi propunerile de noi miniştri ştiind că Iohannis nu va accepta.
PSD-ul  trebuia să negocieze cu Iohannis înainte de a trimite propunerile la Cotroceni. Nu cădea nimănui galoanele de pe umeri dacă se negocia. Nu au făcut-o. Mă aşteptam ca PSD-ul să aibă contraargumente, să aibă armele pregătite. La dracu! Când nu se mai poate negocia, vorbesc armele. Sunt PSD-işti pregătiţi de luptă? Au o strategie? Mă tem că nu. Din nou Iohannis „îi face” cum vrea. Sigur că nu are argumente pentru respingerea propunerilor de noi miniştri. Dar cui îi pasă? Dragnea şi Ştefănescu trebuiau să aibă armele ascuţite, fascinele pregătite să poată „umple” şanţul din Dealul Cotrocenilor şi în concluzie să-l ia cu asalt pe Localnicul palatului.
Însă, încă o dată sunt decepţionat. Dragnea şi Dăncilă s-au trezit din nou cu un refuz. Sunt la fel ca primarii de mari oraşe pe care, în februarie, zăpada îi ia prin surprindere.
Negocierea şi vicleşugul, nu a omorât pe nimeni. Pălăria cade de pe cap, o scuturi o pui la loc şi eşti tot un domn. Doar proştii aruncă pălăria o dată căzută jos. Mă doare aceste înfrângeri ale PSD. Această lipsă de luciditate politică. Această atitudine de babe. Iohannis trebuia îngenunchiat cu propriile arme, dar pentru asta trebuia ca PSD-ul să aibă un bun stat major care să poată elabora strategii. Nu, PSD-ul a acceptat să fie îngenuncheat, să fie terfelit, în loc să găsească răspunsuri la ofensivele puerile ale lui Iohannis.
Cu puţine minute înainte, Iohannis a declarat că propunerile pentru noi miniştri nu sunt viabile, corespunzătoare, „candidaţii nefiind bine pregătiţi şi nu au ţinută”. Nu ne spune ce pregătire trebuie să aibă viitorii candidaţi şi nici cum să se îmbrace, ori ce alură să aibă. Ar trebui ca Dăncilă să-l întrebe pe Iohannis cum trebuie să fie oamenii care, după părerea lui, ar corespunde funcţiilor de miniştri.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vrem pace ori război?

  Suntem pe pământ de câteva mii de ani. Omenirea a trecut prin diferite faze de dezvoltare, Comuna Primitivă, Orânduirea Sclavagistă, Orâ...