sâmbătă, 16 mai 2020

Piei drace!


    Nu știu cum naiba se face că de la sinuciderea lui Decebal, încoace, românilor le-a mers tot timpul rău. Cred că dracu s-a îndrăgostit de pământul nostru. Acu, să fiu sincer, de-a lungul timpului au mai fost conducători care au făcut molifte, au dat acatiste, au ridicat mânăstiri, ori le-au făcut danii și în acest mod, pentru o scurtă perioadă de timp, izbândeau să-l împingă pe Ucigă-l Toaca dincolo de granițe.
   Cum dracul, e drac, a reușit de fiecare dată să revină cu și mai multă forță. Răutățile lui au lăsat victime, a făcut să curgă sânge, de cele mai multe ori nevinovat. A fost sângele celor ce se ridicaseră pentru a învinge cerbicia, răutate, dușmănia și dorința de subjugare a bieților români. Mă gândesc la Talpa Iadului care a dat poruncă în: 1437, 1514, 1784, 1821, 1889, 1907, 1929, 1933, 1987,1989, de a omorî țăranii și muncitorii ridicați la luptă împotriva fiarei.
    Însă cel mai periculos demon s-a instalat la conducerea României după 1989. Indiferent ce nume a purtat, sufletul i-a fost la fel de negru. Sigur, dracu poate măguli, linguși, alinta, însă lovitura lui va fi cu atât mai puternică.
    Tartorul care „iubește”, acum, România o sufocă cu dogorea focului mistuitor, al „dragostei”, care a cuprins întregul pământ românesc. Din „dragoste”pentru ei, pentru români, i-a spălat pe mâini, apoi i-a zăvorât în case.
Dracii au fost așa de distructivi de-a lungul ultimilor 30 de ani încât, au vândut economia Țării Noastre la bucată, toată. În locul ei ne-au trimis niște lupi hămesiți, pitiți prin niște companii uriașe, transnaționale, care, cu fiecare zi ne strâng și mai tare în cleștele sclaviei.
E greu să lupți cu o fiară dezlănțuită, chitită, împreună cu dracii mai mari și drăcușorii imberbi, împotriva poporului.
    Dracul nu este negru, nu este blond, nu are coarne și nici coadă. Dracu poate fi frumos, elegant, carismatic, fățarnic, de aceea e greu să-l dibui. La fel de bine poate fi elegant, cu rânjetul rău, disprețuitor până la dezgust, brută fără suflet, mobilă vorbitoare, ipocrit.
    Cu dracu nu este bine să te pui, însă nici să-l lași prea mult să-și facă de cap, iar nu este bine.
Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au luptat cu Lucifer. Au învins și oamenii, dar de cele mai multe ori dracul a fost învingător.
    A venit timpul, mai ales acum că avem și Catedrala Mântuirii Neamului să ne strângem cu toții, evident purtând mască și mănuși, pentru a nu respira același aer stricat de infecta fiară, păstrând distanța socială, să înălțăm rugăciuni, iar preoții să citească acatiste. Prea Fericitul să ne pricopsească cu niște molifte, mitropoliții și ceilalți arhierei să se autoflageleze pentru ca păcatele și mai ales Întunecimea Sa, Înaltul Păcătos, să piară din această țară. Este bine ca întrunirile să fie în fața Catedralei, în Piața Victoriei și în fața Palatului Cotroceni, pentru ca toate aceste locuri să se sfințească și să alunge din ele Fiara însăși, dar și dracii și drăcușorii cuibăriți prin ungherele palatelor.
    S-a spus despre România că este Grădina Maicii Domnului, a venit timpul să curățăm Grădina de buruieni și alte bălării.
    Dumnezeu să ne ajute! Dumnezeu să apere România!
Piei drace!
    Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Femeia pierdută. Cap X

  -Să revenim la Năuc, stai să gust din ceașca cu țuică și să rup din foaia asta de varză, Năuc a stat tot timpul în cârciumă ori a mai fost...