Totalul afișărilor de pagină

duminică, 6 decembrie 2015

Amintiri despre mine şi revoluţia din 1989

     
Decembrie 1989, în majoritatea apartamentelor este frig. Prin ferestrele de la bucătărie, de la dormitoare, fiecare pe unde a putut a scos coşul sobei încălzite cu lemne, ori cu motorină. Căzile din baie, sunt totdeauna pline cu apă necesară la WC, igiena trupului, ori spălatul rufelor. Seara se văd apartamentele iluminate fie cu lumânări, lămpi pe baza de gaz lampant, ori alte surse de iluminare artizanale. În oraş, oamenii aleargă înfriguraţi de la un magazin alimentar la altul, în speranţa că vor cumpăra, un pachet cu „fraţii Petreuş”, adică doi pui de găină, scheletici şi rahitici puşi în aceeaşi pungă, ori 1 kg de adidaşi, adică partea imediat superioară unghiei porcului.
Deşi se terminase de plătit datoria externă, încă din marie 1989, Ceauşescu nu îmblânzise condiţiile de trai ale populaţie, frigul era rege în apartamentele oamenilor, alimentele lipseau în continuare din magazine, curentul electric era  cu program, televiziunea română, singura de altfel, funcţiona 2 ore pe zi. Apa era la robinet 2, 3 ore pe zi, apa caldă o dată, sau de două ori pe săptămână, încă era o perioda de austeritate. Singurul lucru bun era faptul că toţi aceia care erau apţi pentru muncă aveau un serviciu. Salariile erau bunicele, nu suferiseră tăieri. Neajunsurile oamenilor erau mult mai multe decât cele enumerate de mine.
       În noiembrie 1989 Nicolae Ceauşescu a fost reales Secretar General al PCR, la Congresul al XIV-lea. În Europa bătea un vânt de schimbare, Ceauşescu se încăpăţâna, să nu schimbe nimic, poporul suferea de foame şi frig, agenturile străine speculau din plin această situaţie grea a poporului.
Faptul că Nicolae Ceauşescu a decis achitarea datoriilor externe, a umilit instituţiile bancare, FMI şi BM, acestea erau obişnuite ca acolo unde statul este dator, ele, instituţiile financiare străine, să facă politica statului respectiv, ori România prin politica dusă şi cu mari eforturi, reuşise, să nu mai fie dependentă de băncile străine. Mai mult, se discuta ca împreună cu state din Asia, să înfiinţeze o bancă, care urma să finanţeze proiectele statelor sărace şi în curs de dezvoltare la o dobândă foarte mică, comparativ cu dobânzile FMI, BM, etc.
Punerea în practică a acestei idei, ar fi lăsat FMI-ul cu buzele umflate, iar marile agenturi care erau finanţate de acest colos „cămătar internaţional”, aveau de pierdut.
Încă din vara lui '89 s-a pus problema debarcării lui Ceauşescu şi schimbarea conducerii PCR, dar hotărârile exacte şi planul debarcării lui Ceauşescu, au fost luate cu aprobarea celor doi titani ai lumii, Georges Bush senior şi Gorbaciov la Malta în 2, 3 decembrie 1989.
       Evenimentele declanşate la Timişoara în 16 decembrie '89, în urma mutării forţate a pastorului, aveau să fie amplificate de către agenţii străini infiltraţi printre manifestanţi. Totul a degenerat, scopul agenţilor străini a fost atins, s-a produs dezordine, s-au spart magazinele, restaurantele. Autorităţile au răspuns provocărilor, iar armata era pregătită să intervină, lucru care de altfel s-a şi întâmplat.
Ceauşescu întors de urgenţă din vizita din Iran, ţine un discurs la televizor, în care se vedea că se simte încolţit, în acest discurs punctează cu subiect şi predicat faptul că aşa zisa revoluţie era o mare manipulare a maselor, nemulţumite de traiul din România, de către agenţi străini care nu urmăreau altceva decât îndepărtarea lui Ceauşescu pentru că acesta devenise o nucă mult prea tare pentru ei pentru interesele Ocultei străine.
      În 21 decembrie '89 cineva din staf îl sfătuieşte să convoace o mare manifestaţie a muncitorilor din Bucureşti în care oamenii muncii să îşi arate adeziunea lor la idealurile PCR şi recunoştiinţa faţă de Nicolae Ceauşescu, intenţionat a fost greşit sfătuit. Într-adevăr oamenii muncii sunt strânşi în faţa CC al PCR, Ceauşescu împreună soţia, Elena, cu alţi câţiva membrii ai CPex au apărut în balcon de unde a început să vorbească maselor. Încă de la primele cuvinte agenţii străini au produs tulburări, activiştii de partid au început să strige sloganuri de susţinere a lui Ceauşescu; reprezentanţii Ocultei împreună cu masele de nemulţumiţi s-au impus, însoţitorii lui Ceauşescu părăsesc balconul, Ceauşescu rămâne singur, debusolat şi deznădăjduit. Înţelege că lucrurile au scăpat de sub control. În huiduielile mulţimii iese din balcon şi intră în istorie.
Va urma
Mulţumesc pentru poză : revista 22.ro

Un comentariu:

  1. Punerea în practică a acestei idei, ar fi lăsat FMI-ul cu buzele umflate, iar marile agenturi care erau finanţate de acest colos „cămătar internaţional”, aveau de pierdut.
    Încă din vara lui '89 s-a pus problema debarcării lui Ceauşescu şi schimbarea conducerii PCR, dar hotărârile exacte şi planul debarcării lui Ceauşescu, au fost luate cu aprobarea celor doi titani ai lumii, Georges Bush senior şi Gorbaciov la Malta în 2, 3 decembrie 1989.
    Evenimentele declanşate la Timişoara în 16 decembrie '89, în urma mut

    RăspundețiȘtergere