10 august. Un moment de democraţie autentic românească.

  10 august 2018. Un moment de democraţie autentică. Pentru prima dată România a fost cu adevărat un stat de drept. Nu exagerez cu nimic. Trebuie să fac o menţiune, statul de drept şi democraţia sunt într-un  mod autentic românesc. De ce spun asta? Simplu! Dacă aveţi răbdare în câteva cuvinte vă voi explica.

Cu mult timp înainte de 10 august, mesajele din diaspora erau virulente, ameninţătoare şi îngrijorătoare pentru alianţa politică de la guvernare. Existau organizatori şi se anunţau un număr record de manifestanţi.

Au fost înaintate cereri către primăria Bucureştiului pentru a fi aprobat mitingul cu participarea masivă a  1.000.000 de oameni, s-a parlamentat între primărie şi organizatori în sensul că numărul ar fi prea mare. Până la urmă s-a hotărât aprobarea mitingului însă organizatorii să-şi asume eventualele violenţe şi dezordini produse de participanţi. În acest moment organizatorii se retrag, oamenii rămân fără lideri, Primăria, pe bună dreptate, nu dă autorizaţia pentru manifestaţie, miting, protest cese dorea a fi.

Oamenii totuşi se strâng în Piaţa Victorie. Jandarmii care veghează la liniştea şi ordinea publică nu-i împrăştie, aşa cum ar fi fost normal, pentru că nu era o manifestaţie spontană, era una organizată dar ne asumată şi ne autorizată. Îi lasă să se strângă, să se adune, în speranţa că va fi totuşi o manifestaţie paşnică.

Primul punct al democraţiei noastre originale.

Dacă erau în SUA, Germania , Franţa nu ar fi fost lăsaţi să se adune în Piaţă, era o manifestaţie neautorizată. Ar fi pus tunurile cu apă pe ei. Nu-mi doresc asta, spun doar cum ar fi fost.

Un grup de protestatari, mare, mic, nu i-am înnumărat, încearcă să treacă gardul pus de jandarmi să intre în clădirea guvernului.

Aici vreau să fac o paranteză, intrau în guvern, ardeau tablourile de pe pereţi, vandalizau, apoi ce urma? Se autointitulau premieri, toţi? Nu erau prea mulţi? Ar fi trebuit să fie votaţi, ori poate instalau dictatura.

Jandarmii sunt o structură militară, aveau un obiectiv de apărat cu propria viaţă, sediul guvernului este o clădire militarizată. Jandarmii dacă făceau un pas în lateral ajungeau în faţa tribunalului militar.

Atacarea cordonului de jandarmi nu a fost cea mai grozavă idee. Violenţa naşte violenţă.

Avem un fel de a ne manifesta politic în opoziţie şi ca societate civilă, de multe ori şi de la putere împotriva credibiltăţii instituţiilor statului.

În familie, singurii care îţi vor binele în mod dezinteresat sunt părinţii, restul au diferite interese, inclusiv nevasta şi copiii. Într-o ţară, singurii care ar trebui să vrea binele ţării sunt cetăţenii ei. Când o forţă străină ne laudă trebuie să devenim circumspecţi, înseamnă că în spatele laudei stau lucruri ascunse. Când un stat străin decorează şefii unor instituţii româneşti trebuie să te întrebi de ce a făcut acel stat gestul respectiv,ce a avut de câştigat?

Când o ambasadă critică o lege românească trebuie mers înainte cu acea lege, acea ambasadă are interese ca legea respectivă să nu rămână în forma votată de Parlament.

“Prietenii” noştri externi au făcut tot ce au putut pentru a ne “ajuta” să ne distrugem toate instituţiile.

Şcoala nu mai este credibilă. Sănătatea de mult este o Cenuşăreasă. Poliţia a fost de multe ori făcută KO. Procuratura a fost pusă la zid, sigur că interesele străine au fost mari, corporaţiile străine funcţionale pe teritoriul românesc trebuie să aibă profituri mari, cu forţă de muncă ieftină şi cu ocolirea, prin inginerii financiare, a plăţii dărilor către statul român. Biroul FBI din România este undeva prin sediul DNA, oare de ce? Sistemul judiciar la fel la fel a fost discreditat prin subordonarea DNA. Paranteză, aici şi-au dat mâna politicienii români structurile secrete rezidente în România şi o parte dintre salariaţii Parchetelor. Distrugerea întreprinzătorilor români a fost o ţintă, pentru ca în locul lor să vină afacerişti din afară pentru a stoarce profit din România în detrimentul nostru ca Ţară.

Armata, asta nu o prea mai avem. Rămăsese jandarmeria, acum s-a pornit o campanie de presă nimicitoare asupra ei.

Cred că e prea multă patimă, prea multă ură între români . Au ajuns  părinţii să fie arătaţi de copii ca fiind o frână în calea libertăţii lor. Îmi amintesc de Serioja, pionierul rus, care l-a turnat pe tatăl-său la CEKA.

Nu vedeţi cum suntem dezbinaţi, arătaţi cu degetul unii către alţii că suntem duşmani? Nu, noi nu putem fi duşmanii noştri, noi trebuie să fim duşmanii celor care ne vor bogăţiile. Şi dacă acest guvern este unul vândut, la viitoarele alegeri să-l dăm jos, ori să protestăm organizat, fără violenţă până când va demisiona. Însă, atenţie, trebuie să avem un plan pentru ce va urma după demisia actualului guvern. Nu o soluţie imorală cum a fost guvernul Cioloş. Haideţi să ne vedem propriile interese, nu să luptăm pentru interesele altor state. Să ia naştere din rândul acestor manifestanţi un partid politic care să aibă o platformă electorală bine pusă la punct, să ştie oamenii ce vor cu adevărat. Violenţe stradale, lozinci obscene de tipul *UIE PSD, nu aduc nimic bun. Jos guvernul, bun jos, strig şi eu cu voi, însă ce punem în loc. Dacă premierul se va numi Grindeanu, Tudose, Dăncilă, ori Dragnea, politica va fi aceeaşi, pentru că politica este făcută în Parlament de coaliţia de guvernare. Chiar dacă miniştrii vin cu idei, ele trebuie să fie asumate de coaliţie. Prin urmare, demonstraţiile trebuie să aibă mesaj clar, iar din rândul manifestanţilor să se ridice lideri autentici care eventual să negocieze cererile oamenilor din stradă.

Manifestaţiile fără autorizaţie nu sunt o soluţie. Soluţia este votul şi organizarea.