Anul de graţie 2018. 100 de ani
de la Marea Unire. În 1918 partidele politice din România cât şi cele din
Transilvania şi Basarabia au găsit modalităţi de colaborare, lăsând deoparte
frecuşurile ideologice, punând mai presus interesul României de a se uni cu
cele două provincii româneşti, vitregite de soartă. În anul 1918, românii s-au
strâns în jurul suveranului său, regele Ferdinand, luptând cu arma în mână
pentru eliberarea Transilvaniei şi determinarea Basarabiei să se unească cu
patria mamă.
100 de ani mai târziu, când nu
trebuie să facem altceva decât să celebrăm centenarul Marii Unirii, românii
sunt mai dezbinaţi ca oricând.
Nu mai este vorba de lupta
ideologică şi doctrinară, avem o situaţie de-a dreptul conflictuală între
partide, între instituţiile statului, între cetăţeni. Suntem la un pas de haos.
Acest lucru a fost posibil din cauza a doi preşedinţi conflictuali, mă refer la
T. Băsescu şi K.Iohannis.
Niciunul dintre cei doi
preşedinţi nu au ştiut, să folosească “arma” dialogului pentru a
dezamorsa tensiunea acumulată în rândul maselor. Din contră, au căutat să înverşuneze,
să îndârjească şi mai mult ura dintre partide şi simpatizanţii lor.
Un liberal vede într-un pesedist,
ori susţinător al PSD, un vrăjmaş, un inamic căruia trebuie să-I dea în cap la
propriu, nu prin schimb de idei, programe, ori opinii. Nu spun că guvernele
PSD-ALDE nu au făcut greşeli, sigur că au greşit, au făcut şi lucruri bune.
Peste puţin timp vor veni alegerile şi poporul va fi chemat la urne să decidă
pe cine trimite în Parlament. La viitoarele alegeri parlamentare electoratul să
participe într-un procent mai mare de 90% pentru a alege pe cine crede că îl
reprezintă. Nu să se trezească ca acum că nu sunt de acord cu cine guvernează,
în 2016 când au fost alegerile au preferat să stea în casă, ori la cârciumă,
ignorând votul.
Până atunci d-l Preşedinte
Iohannis ar trebui să găsească punţi de legătură între taberele dezbinate, nu
să incite la ură, la dezbinare.
Au avut loc manifestaţii în data
de 10 august. Cu mult timp înainte de această dată se vorbea despre o nouă
revoluţie, despre sânge şi crimă. În seara de 10 august au avut loc violenţe din
partea demonstranţilor care aruncau cu pietre, bolduri, etc în jandarmi şi din
partea jandarmilor, care apărau sediul guvernului, ei au folosit sprayuri
lacrimogene, furtune cu apă. Nu comentez vinovăţia, am privit de la televizor
şi nu am avut o imagine de ansamblu. Las organele de cercetare penală să-şi
facă treaba. Pot remarca doar duritatea violenţelor indiferent de tabără, ura
cu care se loveau, nu mai era vorba de un protest, era o răscoală.
În seara, noaptea, de 10 august,
domnul Iohannis a indentificat jandarmii ca fiind vinovaţi de folosirea
violenţei împotriva manifestanţilor, apoi a cerut Procurorului General să
cerceteze faptele.
Domnule Iohannis, după ce dvs. v-aţi
antepronunţat găsind jandarmii drept vinovaţi, e clar că Procuratura va merge
pe indicaţiile dvs. preţioase.
Mă gândeam domnule Preşedinte că
dvs. ar trebui să primiţi doar un sfert de salariu, ţinând cont că v-aţi
poziţionat împotriva coaliţiei de la guvernare, prin urmare şi a membrilor
pesede şi simpatizanţilor săi, dar şi ai ALDE. Puteaţi foarte bine acum când
sunt frământări sociale să deveniţi mediator şi să aşezaţi la aceeaşi masă
toate partidele inclusiv reprezentanţi ai societăţii civile.
Aţi refuzat rolul de mediator şi
aţi ales să coborâţi în stradă, să vă aşezaţi în fruntea manifestanţilor.
Foarte bine este dreptul dvs. de cetăţean al acestei ţări, dar pentru asta
trebuie să demisionaţi. Un Preşedinte nu este de o parte, ori alta a societăţii,
a partidelor, este deasupra lor. Deasupra oricăror interese de partid, este
arbitru. Când se aşează lângă opoziţie cum a făcut acum, înseamnă că este un
arbitru care a vândut meciul, care a făcut blat cu una dintre echipe, prin
urmare trebuie suspendat.
Pentru încă un mandat la Cotroceni sunteţi în stare să puneţi Ţara la mezat.
Apropo domnule Iohannis, era
frumos la munte, poate acolo între două poze aţi găsit vinovaţii din seara de
10 august.
Adevarat, un popor dezbinat de conducatorii lui. Numai propriul interes conteaza.
RăspundețiȘtergereAdevarat, un popor dezbinat de conducatorii lui. Numai propriul interes conteaza.
RăspundețiȘtergere