Liberalismul lui Iohannis

  Iohannis m-a înnebunit cu liberalismul lui. Nu am înţeles ce înţelege el prin a fi liberal. A, stai aşa, acum am înţeles. Pentru Iohannis a fi liberal înseamnă să dai meditaţii fără să plăteşti impozit, să-ţi achiziţionezi case cu acte false, să înlesneşti, ca şofer şi soţia translator de engleză, unor canadieni să înfieze copiii de-ai românilor de care nu se mai ştie nimic în ziua de azi.

Altfel nu înţeleg liberalismul lui Iohannis care toată viaţa a fost slujbaş la stat, fie ca profesor( ?), fie ca şef al Inspectoratului Şcolar Sibiu. Mai târziu, a fost ales primar al Sibiului plătit tot de contribuabili.

S-au poate a fost liberal când prin Forumul Democrat al Germanilor din România s-a declarat moştenitorul Grupului Etnic German, organizaţie nazistă recunoscută de Tribunalul de la Nurnberg şi desfiinţată, iar averea confiscată, prin ordinul regelui Mihai în 1945.

De fapt, culmea este, că liberalii, cei mai mulţi dintre ei, sunt bugetari.

  Să nu o mai dăm cotită, să nu ne învârtim după cireş, opziţia de dreapta în cea mai mare parte a existenţei ei, aici fac o paranteză pentru anul dec.1999-nov 2000 şi 2007 primăvara-2008 toamna, au făcut o politică antiromânească, de Gică Contra. Politică pe care o continuă şi acum PNL-ul şi USR-ul. PMP-ul nu contează.

Nu am văzut un program, o idee, o dudă constructivă spusă de un lider, de un comunicator al celor două partide. În schimb au reuşit, prin susţinere prezidenţială, să transforme Parlamentul într-o arenă de spectacol ieftin.

În perioada de pionerat a parlamentarismului românesc din anii imediaţi de după unirea din 1859, atunci când liberali erau consideraţi a fi roşii, am admirat modul elegant în care se interpelau, în care era picat un guvern, ori tras la răspundere.

  Modul grobian în care nişte neica nimeni adunaţi de pe malurile Dâmboviţei fac politică, provoacă silă şi aduce electoratul la dezinteres faţă de forul suprem în stat-Parlamentul.

În loc de idei, parlamentarii opoziţiei vin cu strigăte, cimilituri, gălăgie ca în stalul unui teatru de doi bani.

Politica, domnilor parlamentari care încasaţi o căruţă de bani, fie că dormiţi, ţipaţi, filmaţi, ori vă certaţi în camerele Parlamentului, se face prin negociere şi compromis. Aşa se face politica de când a fost inventată. Este adevărat că şi în Senatul roman opoziţia tropăia, însă avea grijă să vină cu o altă idee decât cea a puterii. Voi ţipaţi ca nişte descreieraţi fără să veniţi cu idei, bune , rele, o contrapropunere realistă faţă de o problemă dată.

Nici nu aveţi cum să fiţi raţionali când însuşi şeful vostru nu este raţional, aici l-am numit pe Iohannis.

Cum să fie raţional când în 17 noiembrie 2015, imediat după nenorocirea de la Colectiv, a investit guvernul Cioloş şi au sărbătorit evenimentul cu şampanie, iar pentru 1 decembrie Ziua Naţională a României a anulat recepţia de la Cotroceni pe motiv că evenimentele nefericite de la Colectiv sunt prea apropiate. Incendiul de la Colectiv, unde şi-au pierdut viaţa peste 80 de tineri, a avut loc în 30 octombrie 2015.

Apoi cum să fie raţionali când Preşedintele României s-a aşezat în fruntea demonstranţilor care cereau eliminarea parlamentarilor aleşi în mod democratic. Chiar el îmbrăcat în celebra, de acum, geacă roşie, o fi fost reprezentantul Ciumei roşii sub acoperire?, striga în piaţă că poporul a ales un Parlament din penali şi ar trebui linşaţi.

Pentru această ieşire a lui Iohannis din ianuarie 2017 ar trebui acţionat în judecată ca trădător.

  Nu vreau să vorbesc despre criza de istericale suferită de Iohannis la aflarea veştii că Dăncilă a plecat în concediu fără să-l anunţe. Parcă Iohannis mai anunţă pe cineva când pleacă în concediu, ne trezim doar cu poze din Teneriffe. Nu vorbesc nici despre participarea lui la Consiliul Naţional al PNL. Nu le consider importante.

Liberali, liberal e Tăriceanu care vinde maşini la mâna doua. Orban, e slujbaş într-o firmă, ceilalţi mănâncă o pâine pe unde pot.

Ar fi bun un partid liberal, cu platformă liberală, doctrină liberală, un partid care să ştie cu ce se mănâncă liberalismul. Liberal nu înseamnă Gică Contra, liberal înseamnă, am să-l parafrasez pe I.L.Caragiale, „să vrei progresul societăţii”. Vom trăi să vedem un asemenea partid?